Industria viticolă românească s-a dezvoltat în 2023. Numărul cramelor autohtone a crescut cu peste 10%

Reading Time: 3 minute

Industria viticolă din România își continuă ascensiunea, peste 50 de crame noi fiind autorizate în ultimele 10 luni, arată datele ONVPV, analizate de Wines of Romania. De asemenea, producția de vin a fost mai mare cu 15% comparativ cu 2022, deși a provenit de pe o suprafață totală de viță-de-vie ușor redusă față de anii trecuți.

Anul acesta, la sfârșitul lunii ianuarie, lista cramelor autorizate pentru producerea vinurilor cu Denumire de Origine Controlată (DOC), Indicație Geografică (IG) sau a vinurilor varietale a ajuns la 473, de la 422, câte erau înregistrate în aprilie 2023.

Conform datelor agregate de Wines of Romania, se poate observa că în ultimii trei ani producătorii și-au mutat atenția către soiurile autohtone, pentru care se remarcă o tendință de creștere din punct de vedere al suprafețelor cultivate, în timp ce suprafețele cultivate cu soiuri internaționale, struguri-vedetă, au fost ușor reduse. De asemenea, a crescut apetitul producătorilor locali pentru cultivarea unor soiuri mai puțin întâlnite, cum ar fi Syrah, Cabernet Franc sau Viognier.

„Observăm că se conturează timid, dar evident, o tendință către revalorizarea soiurilor autohtone. Piața internă nu va putea absorbi în totalitate producția de vin, iar orientarea spre piețele internaționale devine tot mai plauzibilă. Consumatorii din aceste piețe sunt din ce în ce mai atrași de soiurile locale și regionale, care reflectă identitatea și specificul zonei de proveniență. În paralel, se remarcă o creștere a interesului consumatorilor autohtoni pentru diversitatea ofertei, fapt ce denotă o incipientă patrimonializare a soiurilor autohtone. Avem speranța că această evoluție va conduce la un consum de vin nu doar crescut, ci și mai rafinat în anii ce urmează”
Marinela Ardelean, expert internațional în vin și fondator al platformei Wines Of Romania.

Cum arată suprafața de viță de vie în România

Dintre „strugurii internaționali”, singurul cu o evoluție pozitivă din punct de vedere al suprafeței cultivate în 2023 a fost Chardonnay, cu o creștere de 50 de hectare anul trecut și ajungând în prezent la un total de 2077 de hectare.

Când vine vorba de soiurile autohtone, cea mai semnificativă creștere a suprafeței de cultivare a fost înregistrată de Busuioaca de Bohotin, de la 785 la 912 hectare, în timp ce soiul românesc cel mai cultivat, Feteasca regală, și-a consolidat poziția, crescând în 2023 de la 12.007 la 12.083 hectare. Și soiul Feteasca neagră a crescut de la 3316 la 3384 de hectare, în timp ce noua vedetă din Oltenia, Negru de Drăgășani, a înregistrat o creștere de la 62 la 68 de hectare.

În schimb, Feteasca albă a pierdut peste 100 de hectare, ajungând de la 12.032 hectare în 2021 la 11.931 hectare la sfârșitul lui 2023. O scădere de 30 de hectare a suprafeței cultivate a cunoscut și soiul mai rustic – Crâmpoșia. Pentru celelalte soiuri românești, suprafețele au rămas similare.

Soiurile internaționale s-au menținut, în mare, la suprafețe cultivate similare cu cele înregistrate în ultimii trei ani. Variații mai semnificative au fost înregistrate la soiul Aligote, cu o scădere de aproape 80 de hectare, dar și la Merlot, Pinot gris, Sauvignon blanc și Riesling italian ale căror suprafețe de cultivare au scăzut ușor, cu doar 30-40 de hectare fiecare.

Ca și noutate a ultimilor ani, preferințele producătorilor români s-au îndreptat către soiuri mai puțin populare în România, dar care pot avea rezultate mai interesante în terroir-urile în care sunt cultivate. Astfel, soiul Syrah a crescut cu 28 de hectare, Viognier aproape și-a dublat suprafața, de la 27 la 43 de hectare, Riesling de Rin a crescut cu aproape 70 de hectare, iar Cabernetul Franc a mai câștigat 23 de hectare, de la 145 la un total de 168 de hectare.