Increderea se construieste la Sibiu

Reading Time: 8 minute

Constantin Chiriac_2874 — Constantin Chirac / Foto: Vali Mirea

Cu 452 de evenimente in pregatire si un buget de aproximativ 9 milioane de euro, Festivalul International de Teatru de la Sibiu se pregateste pentru o editie. Cifrele nu spun, insa, totul.

Anul trecut, Festivalul International de Teatru de la Sibiu a gazduit 427 de spectacole din 70 de tari, jucate in 65 de spatii, in fata a 65.000 de spectatori pe zi, cu aproximativ 2.500 de artisti. Organizatorii anunta pentru editia de anul acesta 452 de spectacole din 70 de tari, in 67 de spatii de joc, cu 2.850 de artisti si estimeaza peste 65.000 de spectatori pe zi. Detalii despre noutatile celei de-a XXIII-a editii si pregatirile din culisele festivalului aflam de la Constantin Chiriac, directorul FITS.

In ce stadiu sunteti cu pregatirile pentru cea de-a XXIII-a editie?

Organizarea Festivalului International de Teatru de la Sibiu este o activitate continua, nu in salturi. Este un eveniment care se intampla continuu pentru ca intotdeauna lucram pentru mai multe editii de festival. Lucram pentru finalizarea editiei in curs, care presupune diverse etape: de la incheierea selectiei pana la tot ceea ce inseamna zona de logistica, de infrastructura, care este pusa la punct pentru editia respectiva, resursa umana, felul in care se vand biletele, felul in care se face comunicarea; dar, concomitent, celelalte editii de festival, pentru anii viitori sunt, de asemenea, dezvoltate pentru ca, de obicei, cand o editie se incheie, cealalta este in proportie de 80-90% deja organizata. Bineinteles ca de fiecare data avem probleme cu spectacolele din Romania, pentru ca sunt foarte putine despre care stim cu certitudine cu mai mult de un an inainte ca vor fi in selectia pentru festivalul urmator. Nu ma astept la minuni, dar treptat, treptat sper ca acest lucru sa devina o obisnuinta in ceea ce inseamna dezvoltarea unei piete de spectacole in Romania. Suntem cu biletele in vanzare. Suntem pe tot ceea ce inseamna, pe fiecare compartiment, detalierea ultimelor retusuri pe care trebuie sa le facem. Suntem cu contractele semnate pe tot ceea ce inseamna promovare, pe tot ceea ce inseamna sponsori, pe tot ceea ce inseamna program de voluntari, pe tot ce inseamna spatii de joc, pe tot ceea ce inseamna implicarea angajatilor sezonieri, pe ce inseamna training-ul voluntarilor, pe ce inseamna conferinta pe care o facem inaintea platformei doctorale, pe tot ceea ce inseamna evenimentele aditionale ale festivalului.

Care sunt noutatile editiei din acest an?

Ar trebui sa vorbim cateva ore, poate chiar zile despre tot ceea ce inseamna noutati in festival, pentru ca e vorba de 452 de evenimente. Este o cifra uriasa, care pozitioneaza Festivalul de la Sibiu pe primul loc in lume. Sunt nenumarate nume care ajung pentru prima data la Sibiu: de la Tim Robbins pana la Christoph Marthaler, de la Ludovic Lagarde – Comédie de Reims – pana la Antonio Andrade – Flamenco Company, de la Sharon Eyal din Israel, pana la Martin Zimmermann de Perrot, de la Finzi Pasca pana la cea mai importanta companie de teatru din lume, Yamamoto Noh Theater, care este si sub patronaj UNESCO. Sunt nume extraordinare: de la Gecko pana la Aditi Mangaldas, de la Scottish Dance Theatre pana la Aerites Dance Company. De asemenea, sunt nenumarate alte nume celebre care au fost in festival: de la Nekrošius, care e si pe Aleea Celebritatilor, Koršunovas, care vine pentru prima data la festival, de la Pippo Delbono pana la Yury Kordonsky, de la Teatr Zar si Centrul Grotowski pana la Eugenio Barba, marele prieten al teatrului. Iata, tot pentru prima data vine Ostermeier, vine Louis Hermnais, vine Luk Perceval. Sunt nume ravnite de toata lumea. Gigi Caciuleanu, mare prieten al festivalului, se intoarce. Este foarte important ca la Sibiu isi dau mana cele mai importate nume ale artelor spectacolului si trebuie sa mentionam ca festivalul are drepturile de autor si drepturile de inregistrare la OSIM cu acest nume. Din aceasta cauza nu l-am schimbat intr-un “Festival al Artelor”, dar el este un festival al artelor. Avem spectacolele de strada, care vor face deliciul celor peste 65.000 de spectatori pe zi care vor veni pana la Fabrica de Cultura, noua creatie a festivalului din acest an, unde am dezvoltat un centru alternativ pentru cultura, educatie si cercetare, unde avem trei spatii de joc pentru “Faust”, “Lulu” si “Metamorfoze”. Pregatim un al patrulea spatiu, care va dezvolta, practic, unul dintre cele mai interesante centre de arte ale spectacolului din Europa in aceasta clipa.

Tema editiei din 2016 este “Construind incredere”. Care este semnificatia in planificarea artistica a festivalului?

De-a lungul celor 23 de editii, festivalul a construit incredere. A construit incredere in calitate, in valoare, in tot ceea ce inseamna sansa unei comunitati de a fi schimbata printr-un dat cultural. Iar aceasta strategie care a fost neabatuta se oglindeste cel mai mult in acest slogan. “Construind incredere” inseamna opusul a ceea ce se intampla in Romania de 26 de ani. Vedem o bulversare a societatii romanesti, vedem o batalie a clasei politice, vedem proiecte care se fac pe genunchi, vedem autostrazi care sunt incepute si care nu se mai termina sau incep sa fie reparate inainte de a fi terminate. Vedem o coruptie care a devenit endemica. Ei bine, noi devenim un pol de stabilitate, de credibilitate, de frumos, de incredere. Marile nume ale artelor spectacolului din lume doresc sa ajunga la Sibiu. In acelasi timp, am creat si o politica pentru spectatorii din Romania, in asa fel incat veniturile lor sa fie in acord cu pretul biletelor festivalului. Nu avem niciun bilet mai mare de 40 de lei, astfel incat orice intelectual din Romania isi poate permite sa vina sa vada miracolul creatiei la Sibiu. Este un fel de a construi incredere in spectatorul de care noi avem nevoie, implinind cu supramasura dezideratul programului cultural european “Creative Europe”, prin care pana in 2021, Europa ar trebui – vezi Doamne! – sa dezvolte aceasta dimensiune a formarii noului public. Noi o facem cu obstinatie fara a ne stabili perioade in care trebuie sa facem mai mult cutare lucru sau mai mult cutare alt lucru. Noi ne gandim la publicul nostru tot timpul si publicul nostru este publicul din Sibiu, publicul din regiune, publicul din Romania, publicul din intreaga lume, care se aventureaza sa-si ia un bilet pe internet, care se aventureaza pe avioane, pe trenuri, pe masini sa vina la Sibiu si sa descopere acest miracol unde cultura poate sa fie reprezentata intr-un buget al unei comunitati de cifra 12. Deci, 12% din bugetul acestei comunitati merge catre cultura. De asemenea, “Construind incredere” este ceea ce festivalul a facut de-a lungul timpului, construind o scoala de teatru, singura care nu produce someri in Romania, construind o Bursa de Spectacole care este structura in care aduce artistul, profesionistul si piata in acelasi loc, in asa fel incat industriile culturale sa-si poata gasi rostul, in asa fel incat artistii si toti cei care vin din zona artelor spectacolului sa-si gaseasca partenerii, iar publicul sa poata sa aleaga. “Construind incredere” inseamna dezvoltarea Scolii de Management Cultural, inseamna dezvoltarea teatrului, dintr-un teatru de provincie in cel mai important teatru al tarii si unul dintre cele mai importante din lume. “Construind incredere” a insemnat dezvoltarea in Sibiu a Capitalei Culturale Europene. “Construind incredere” a insemnat dezvoltarea celei mai credibile Platforme Doctorale pe care Romania a construit-o de 25 de ani incoace, intre 19 cele mai importante universitati ale lumii. “Construind incredere” inseamna constructia unui nou teatru si a unui centru de artele spectacolului si a unui centru de congrese. Iata cate lucuri extraordinare a putut sa construiasca acest festival si va continua cu nenumarate alte proiecte, cum este, asa cum am mentionat, Fabrica pentru Cultura.

Ati anuntat deja primele spectacole sold-out. Ce noutati mai aveti in aceasta privinta?

Este o situatie fluida care se schimba de la zi la zi, este precum curgerea unui rau. Zi de zi avem alte spectacole sold-out. Avem pana acum un numar de 34 de spectacole sold-out, dar zi de zi alte spectacole se adauga pe aceasta lista. Uneori sunt zile in care avem cifre cu doua numere care se adauga la lista de spectacole sold-out si, sunt convins, cu cat termenul se va apropia mai mult de inceperea festivalului, aproape toate spectacolele vor fi sold-out.

Povestiti-ne despre echipa implicata in organizarea festivalului.

Exista pe parcursul intregului an o echipa cam de 15 oameni care lucreaza dedicat pentru festival. Primim peste 15.000 de propuneri de spectacole pe an. Toate aceste spectacole trebuie vazute. Este o activitate uriasa si care tine tot timpul. De fiecare data cand avem propuneri importante, in clipa in care toti partenerii cu care lucrez in lume imi fac propuneri de spectacole noi importante, noi le luam in calcul si incercam sa vedem pe spatiile de joc pe care le avem in festival, atat indoor, cat si outdoor: cum le putem pozitiona, cum putem sa facem puzzle-ul de care avem nevoie ca ele sa poata sa incapa; cum gasim situatia satisfacerii conditiilor tehnice; cum putem sa ne acordam cu timpul companiilor. Sunt negocieri enorme pe care le avem. In organizarea festivalului intra, bineinteles, Teatrul National, care are 140 de angajati; intra ULBS, in primul rand, Scoala de Teatru si Scoala de Management Cultural, fiecare departament cu cate aproximativ 80, pana la 120 de studenti si un numar de 30 si ceva de profesori. De asemenea, avem Programul de Voluntariat, care este de 400 – 500 de voluntari; avem toata universitatea implicata prin programele practice pe care le are; fiecare facultate este, de asemenea, toata echipa festivalului, care se completeaza, formata din sute de oameni in timpul festivalului. Deci, practic adunand toti cei care contribuie la organizarea festivalului, din ziua in care incepe pana in ziua in care se termina, vorbim de mii de oameni. Pe parcursul unui an, vorbim de sute de oameni care trudesc pentru festival. Este o echipa uriasa, cu responsabilitati specifice si este compusa din profesionisti in fiecare domeniu, pentru ca exista tot timpul o selectie si profesionala si naturala, care se produce pe parcursul derularii fiecarei editii. De fiecare data avem sute si sute de solicitari de doctoranzi, de profesori, de oameni care doresc sa-si ofere serviciile pentru festival, iar, in functie de nevoile pe care le avem, noi raspundem cu da sau nu acestor solicitari. In orice caz, este un festival care are o echipa in acord cu realitatea.

Cine sunt principalii parteneri ai editiei de anul acesta?

Festivalul nu avea cum sa se nasca decat in Sibiu, impreuna cu Sibiul si pentru Sibiu. Fara primarie si consiliu local nu ai cum sa organizezi un astfel de festival. Fara ULBS nu ai cum sa organizezi un astfel de festival. Fara sprijinul Consiliului Judetean, pentru ca jucam si in alte spatii decat orasul Sibiu, jucam si in alte localitati, nu ai cum sa organizezi acest festival. Fara Ministerul Culturii, al guvernului Romaniei si al Institutului Cultural Roman nu ai cum sa organizezi acest festival. Fara sprijinul Comisiei Europene si fara sprijinul Europei si al tuturor centrelor culturale si institutelor culturale din Europa nu ai cum sa organizezi un astfel de festival atat de mare. Fara sprijinul marilor puteri, cum sunt China, SUA, Japonia, Coreea de Sud si altele, nu ai cum sa organizezi un astfel de festival. Fara implicarea marilor personalitati din zona artelor spectacolului nu ai cum sa organizezi cel mai mare festival din lumea asta. Sunt foarte multi care trebuie mentionati, dar, in primul rand, nu ai cum sa organizezi un festival fara sa ai o echipa profesionista, asa cum festivalul o are.

Care este bugetul necesar pentru organizarea festivalului?

Bugetul festivalului este de un numar bun de ani in jurul cifrei de 9 milioane de euro. Principalul sustinator este bugetul alocat de Primaria Sibiu, prin Consiliul Local. Apoi sunt banii care vin de la guvern, prin Ministerul Culturii, prin Institutul Cultural Roman. Numai ca acesti bani – vorbesc de tot ceea ce inseamna fonduri publice – sunt undeva pe la 27%, in acest an, din bugetul total al festivalului. In rest sunt surse atrase, sunt contributiile celorlalte institute culturale, programe europene, proiectele europene, sponsorii, biletele, sursele de coproductii, nenumarate alte proiecte pe care le dezvoltam pe o perioada mai lunga.

Care este impactul economic si cultural pe care il are asupra Sibiului?

Asa cum spuneam, Sibiul aloca din bugetul total 12% si gratie acestui buget primeste inapoi la bugetul consolidat al Sibiului 16%. E cel mai bun exemplu pentru ceea ce inseamna implicarea culturii in viata comunitatii, de felul cum cultura poate sa devina rentabila si din punct de vedere economic. Nu mai vorbim de ceea ce inseamna sanatatea spirituala a populatiei, imaginea orasului in lume, bunele practici, calitatea si emotia, miracolul, care vin in comunitate, si, de asemenea, ce inseamna dezvoltarea pe termen lung a acestei comunitati, fara poluare, fara stres, fara tot ceea ce inseamna disensiuni si batalii intre zonele de interes profesional, intre zonele etnice, intre ceea ce inseamna discordie intr-o comunitate. Cred ca Sibiul este un exemplu extraordinar de nume, practic, iar festivalul a fost mijlocitor, cel care a creat acest drum ireversibil.

FITS 2016