În ce fonduri investesc românii?

Deși volatilitatea și schimbările legislative agită serios apele pentru administratorii de fonduri de investiții, interesul românilor pentru aceste instrumente financiare este în creștere, spune Radu Hanga, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF).

Ce tipuri de fonduri au fost preferate de investitori în prima parte a anului?

În prima parte a anului am văzut intrări de capital în majoritatea categoriilor de fonduri, cum este cazul fondurilor mo­netare, al celor multiactive sau al celor de acțiuni. Scăderea care se poate vedea pe ansamblul industriei este consecința ieșirilor înregistrate în general la nivelul fondurilor de obligațiuni, în contextul trendului de creștere a dobânzilor pe care îl vedem în piață.

Dobânzile mici la depozite i-au făcut pe români să vadă în fondurile de investiții o alternativă cu randament superior?

Cu siguranță nivelul scăzut al dobânzilor și excedentul de lichiditate din piață i-au făcut pe cei interesați să caute alternative de plasament, iar industria fondurilor de investiții a câștigat în acest context. Uitându-ne la evoluția pe termen mai lung, dacă la sfârșitul anului 2010 activele fondurilor de investiții din România se situau la 12 miliarde lei, în prezent discutăm despre peste 40 de miliarde. Aceste cifre spun multe despre creșterea vizibilității produselor noastre și despre câștigarea încrederii clienților români în fondurile de investiții.

Care au fost principalele provocări ale administratorilor de fonduri în prima parte a acestui an?

Am văzut o primă parte a anului 2018 caracterizată prin volatilitate ridicată, atât în ceea ce privește condițiile de piață în care operăm, cât și în ceea ce privește cadrul legislativ. Din punctul de vedere al pieței, condițiile rămân constructive, cu o economie care a crescut accelerat în 2017, creștere bazată în principal pe evoluția consumului intern.

Pe de altă parte, asistăm la evoluții care arată că intrăm într-o fază de maturizare a ciclului economic, fază caracterizată prin creșterea dobânzilor (creștere vizibilă atât la nivelul dobânzii de referință a BNR, cât și la nivelul ROBOR și al dobânzilor percepute de băncile comerciale) și, probabil, printr-o încetinire a creșterii economice.

Cadrul legislativ ne-a adus intrarea în vigoare a două reglementări cu impact major: directiva europeană MIFID II și directiva europeană privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR). MIFID II aduce în industria de admi­nistrare de investiții din România noi cerințe legislative vizând activitatea de comercializare a fondurilor de investiții. Dincolo de reglementările europene menționate, începutul de an a fost caracterizat și de incertitudinile privind mecanismul de taxare a veniturilor, care au însemnat numeroase modificări aduse OUG 79/2017 și declarației 600. Condițiile în care urma să fie datorată contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din investiții, precum și cerințele legate de declararea veniturilor și plata obligațiilor fiscale au generat o serie de provocări cu care ne-am confruntat. Într-un final s-a ajuns la o formulă susținută și de noi în comisiile de buget din Parlament, prin renunțarea la declararea și plata anticipată, în patru tranșe.

Este și educația financiară a românilor una dintre provocări?

Educația financiară este un subiect care a fost foarte mult dezbătut în ultima perioadă. Pentru industria fondurilor de investiții este un aspect foarte important, pentru că prin educație financiară se dezvoltă piața, se pot atrage clienți către zona de investire în fonduri, aceasta ajutând și la înțelegerea faptului că discutăm, în esență, despre niște produse simple și ușor de accesat de către oricine dorește să economisească sau să investească. În România, în zona de educație financiară există numeroase proiecte în derulare, în unele dintre acestea fiind implicată fie AAF în mod direct, fie membrii sau partenerii noștri. Un exem­plu recent este Platforma de Educație Financiară, inițiativă care a stat la baza elaborării unui manual practic pentru utilizatorul de servicii financiare, lansat la 1 martie. Manualul reprezintă o sinteză de informații utile clienților actuali și viitori care utilizează servicii și produse financiare sau oricărei persoane care dorește să se familiarizeze cu concepte din piața bancară, piața de capital, asigurări, pensii și leasing. Este un document accesibil, așadar, pe înțelesul tuturor.

Ce recomandări aveți pentru investitorii începători?

Una singură: aceea de a investi cu o perspectivă pe termen mai lung, ținând cont de apetitul la risc pe care îl au. Ca în orice domeniu, există produse care pot genera câștiguri mari, dar care sunt mai riscante (cum sunt fondurile de acțiuni) sau produse care generează câștiguri mici, dar sigure (cum sunt fondurile mo­netare). Este o regulă de aur în investiții, întotdeauna nivelul câștigului este corelat cu riscul. Încă nu a fost inventat produsul care să genereze câștiguri consistente pe termen lung, dar care să nu implice niciun fel de risc.

A fost afectată piața fondurilor de investiții de discuțiile privind funcționarea Pilonul II de pensii?

Cu siguranță da, pe toate categoriile de active, dar cel mai mult pe zona fondurilor de acțiuni sau diversificate. Dacă ne uităm la zona de acțiuni, fondurile de pensii au investit pe piața locală aproximativ 8 miliarde de lei de la înființare, au ajuns investitori importanți și au contribuit la succesul pieței locale din ultimii ani. Companiile locale care se finanțează de pe piața de acțiuni pentru a crește au nevoie de acces la capital disponibil pe termen lung iar acest capital a fost asigurat și de fondurile de pensii. Acum, toată piața este în expectativă: cu cât starea de incertitudine se prelungește, cu atât este mai dificil. Este important pentru dezvoltarea economiei românești să asigurăm condițiile pentru acumularea de capital (alături de fondurile de investiții, exact asta fac și fondurile de pensii). Existența acestui capital asigură finanțarea companiilor locale, economia poate crește doar în condițiile în care avem companii care se dezvoltă iar această dezvoltare nu este sănătoasă pe termen lung dacă se bazează exclusiv pe credit, pe finanțarea bancară.

Interviu publicat în numărul 323 al revistei Biz