În căutarea meșteșugurilor uitate

Reading Time: 5 minute

Cel mai lung tricolor participativ, o vizită în Satul din spatele frontului și o mulțime de ateliere interactive – sunt doar câteva dintre activitățile pregătite de Muzeul Astra din Sibiu pentru turiști.

Ați urmărit vreodată un olar care transformă bulgărele de pământ într-o farfurie, cana sau oală? Pare simplu. Dar ați încercat, dacă nu să lucrați cu lut, măcar să decorați astfel de vase? Când te așezi la rota olarului, lucrurile nu mai sunt deloc așa simple cum par la prima vedere. O spirală a vieții, cum sunt cele de pe farfuriile de la Horezu, pe care olarul o desenează într-o clipă este o misiune imposibilă pentru noi, cei deprinși mai degrabă cu apăsarea tastelor și mânuirea smartphone-ului.

Multe dintre lucrurile pe care le vedem la vânzare – produse meșteșugărești, artă populară nu le putem aprecia la adevărata valoare decât în momentul în care încercăm și noi, măcar parțial, să reproducem astfel de obiecte. Abia atunci înțelegem migala din spatele creării unui astfel de obiect. Experimentând reusești să deslușești dificultatea muncii acestor meșteșugari. Și aceasta este metoda prin care cei de la muzeul Astra vor să împărtășească frumusețea meșteșugurilor tradiționale – îndemnându-i pe cei care vin în vizită să experimenteze: să țeasă la gherghef, să decoreze oale de lut, să împletească din nuiele coșuri și colivare (coșuri în care se pune, la pomenile morților, coliva) sau să picteze pe lemn buchetele și ghirlandele de flori stilizate cu care era decorat mobilierul pictat al sașilor transilvăneni.

“Nu ne-am dorit niciodată să repetăm ceva de tip Cântarea României. Vrem evenimente care să fie aproape de oameni, în care să poți să îl întâlnești pe omul care vine pentru tine în muzeu, pentru a-ți demonstra un meșteșug, pentru a-ți împărtăși o rețetă, pentru a te învăța un dans popular. Vrem să fie aproape de ei pentru a le afla poveștile”, spune Mirela Iancu, director Marketing Cultural, Muzeul Astra.

“Muncă meștesugarilor este învățată din fragedă pruncie și dusă din generație în generație. Înseamnă pricepere, răbdare și vrem să îi ajutăm și pe meșteri să fie înțeleși și să fie clar că munca lor este la fel de dificilă și ar trebui recompensată la fel de mult ca munca unui IT-ist sau la nivelul oricărei alte profesii moderne”, spune Mirela Iancu, director Marketing Cultural, Muzeul Astra.

Astra este cel mai mare muzeu în aer liber din Europa. Aici au fost aduse, din toată România, peste 400 de construcții din lemn, piatră sau cărămidă și reconstruite pentru a prezenta viața la sat. Case, grajduri, mori și ulițe, toate spun o poveste despre felul în care trăiau și munceau oamenii în urmă cu mai bine de o sută de ani. Multe dintre ele nu mai există și ar fi fost cu totul pierdute dacă nu ar fi ajuns la Astra, spun reprezentanții muzeului.

Pe cât de diversă este arhitectura construcțiilor, pe atât de diverse sunt și comunitățile din zona rurală. Satele sunt locuite de români, sași, maghiari, șvabi, landleri, sârbi, romi, lipoveni, evrei, ucrainieni sau greci, iar frumusețea vine tocmai din această diversitate de straie, de obiceiuri, de culturi sau religii.

Am ajuns la Sibiu în cel mai potrivit moment, când muzeul a organizat cel mai mare eveniment al său din an, Astra Multicultural – un maraton de trei zile, la mijlocul lunii iulie, unde au participat peste 350 de meșteri populari și reprezentați ai tuturor minorităților din România. Am avut bucuria să întâlnesc meșteșugari din zone diferite și din diferite comunități etnice, dar uniți de pasiunea pentru tradiții, dorința de a duce mai departe meseriile învățate din generație în generație și de dorința de a împărtăși pasiunea pentru lucrul bine făcut.

Am putut participa la demonstrațiile practice de olărit, pictat pe lemn sau împletit dantelă, unde am constatat că am două mâini stângi, așa că m-am reorientat către atelierele interactive de gătit, unde rolul turiștilor era să vadă cât de minunate pot fi mâncărurile tradiționale făcute după rețete arhaice. Am aflat că în Țara Oltului, la Arpașu de Sus, fasolea frecată se servește cu zeamă de prune (și nu, nu este vorba de țuică de prune, cum credeam eu, ci o garnitură făcută din prune uscate fierte și frecate precum fasolea) și mămăligă și că cele mai bune sarmale sunt cele făcute cu varza de Moșna. La capitolul deserturi, cel mai mare succes l-a avut Plăcinta miresei, o prăjitură cu spumă de ou și nucă, făcută după o rețetă din Mărginimea Sibiului, de la Sadu. Am fost însă cucerită de plăcinta de mălai făcută de localnicii din Roșia, de pe Valea Hârtibaciului.

Cel mai lung tricolor participativ

În cadrul proiectului Satul din spatele frontului am putut încerca mâncăruri făcute după rețete folosite în perioada Primului Razboi Mondial și în perioada Unirii. Proiectul este o inițiativă care, dincolo de evenimentele gastronomice, aduce în muzeu o serie de animații culturale menite să arate vizitatorilor cum se desfășura viața în gospodăriile aflate pe linia frontului și face parte din evenimentele dedicate Centenarului Marii Uniri.

“Vrem să arătam ce însemna satul românesc în contextul Primului Război Mondial și al marii Uniri, pentru că Unirea s-a construit în jurul țăranului soldat, iar țăranul soldat a fost generat și susținut, până la 1919, de ceea ce însemna satul românesc”, spune Ciprian Ștefan, directorul general al Muzeului Astra.

“În Sibiu aveți de-a face nu cu muzeul Astra, ci cu fenomenul Astra. Asta vrem șă fim în continuare și asta este menirea noastră pentru următoarea sută de ani. Comunitățile încep să își asume cultura, să își asume muzeul și încep să guste și să aprecieze cultura tradițională din România și ruralitatea. Prin ceea ce facem, noi construim un drum consistent pentru turismul cultural și vrem să fim un model pe nișa noastră, a ruralității și a etnografiei”, spune Ciprian Ștefan, directorul general al Muzeului Astra.

Tot în cadrul evenimentelor dedicate Zilei Naționale și Centenarului, a fost amenajat un loc special în care vizitatorii pot contribui la țeserea la gherghef a celui mai lung tricolor participativ din România, proiect care se va încheia anul acesta, pe 1 Decembrie.

“Nu ne interesază atât de mult dimensiunea finală, cât numărul de oameni care au contribuit la țeserea lui. Este un brâu țesut în gherghef și vizitatorii muzeului sunt invitați să contribuie cu un fir de ață, cu un rând – două la acest tricolor, ducând ideea de unire acolo unde trebuie să fie. Vrem să ne dăm seama că suntem uniți printr-o cultură, că cele trei culori ne reprezintă pe toți”, spune Mirela Iancu.

Muzeul Astra din Sibiu a înregistrat peste 200.000 vizitatori în primele 6 luni ale anului.