Impactul crizei asupra comunității de afaceri franco-române

Impactul crizei asupra comunității de afaceri franco-române

Între 27 martie și 3 aprilie, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România (CCIFER) a efectuat un sondaj în rândul companiilor membre cu privire la impactul economic al crizei COVID19.

„CCIFER s-a reinventat în această criză sanitară pentru a vă ajuta să o traversați și să ieșiți din ea cât mai bine. În primul rând, după cum vedeți, aducem nevoile companiilor noastre în dialogul public cu autoritățile. Obiectivele acestui sondaj sunt, pe de o parte, de a le permite companiilor să se poziționeze mai bine în contextul economic actual în raport cu furnizorii și clienții lor. Pe de altă parte, sondajul își propune să identifice principalele priorități de intervenție în spațiul public și să le coreleze cu măsurile economice necesare în situația actuală, dar și după criză”, a spus François Coste, președintele CCIFER

Pe baza răspunsurilor reprezentanților companiilor membre CCIFER, au fost identificate 5 priorități ale mediului de afaceri franco-român în perioada următoare:

1. Mai puțin de 20% dintre respondenți sunt pesimiști pe termen mediu

Tendința generală este mai degrabă una pozitivă. Moralul antreprenorilor este la un nivel stabil, de 3.6 pe o scară de la 1 la 5. Deși realizată într-un moment de mare incertitudine, mai puțin de 20% dintre participanții la anchetă se declară pesimiști. Marea lor majoritate fie nu au încă vizibilitate asupra a ceea ce se va întâmpla, fie sunt mai degrabă optimiști pe termen mediu privind evoluția business-ului pe care îl conduc.

2. Limitarea impactului asupra resurselor umane

A doua preocupare pe care au manifestat-o managerii care au răspuns la anchetă se referă la limitarea impactului acestei crize asupra resursei umane, atât din punct de vedere sanitar, dar și a măsurilor legate de protecția veniturilor și chiar a locurilor de muncă. Foarte puțini respondenți au vorbit despre concedieri sau despre oprirea totală a activității. Majoritatea s-au concentrat asupra măsurilor de flexibilizare, iar unii dintre ei au venit chiar cu noi linii de business și reconversie a activității astfel încât să poată securiza locurile de muncă pe durata crizei.

• 82% dintre respondenți au luat măsuri sanitare pentru a proteja personalul (telemuncă, anularea călătoriilor, echipamente de protecție.)
• 52% au luat măsuri de stand by (înghețarea angajărilor, salariilor și bonusurilor etc.)
• 45% au luat măsuri de flexibilizare a timpului de lucru (anticiparea concediilor plătite, recurgerea la șomajul tehnic)
• 6% au luat măsuri colective de concediere

3. Impactul asupra cifrei de afaceri (scăderea comenzilor)

Impactul crizei asupra cifrei de afaceri este perceput de companiile membre CCIFER ca fiind destul de limitat, în măsura în care majoritatea companiilor nu consideră că vor fi impactate cu mai mult de 30% pierdere pe cifra de afaceri. Însă, companiile sunt de părere că acest impact nu se va opri după ce criza se va termina și că va dura mult mai mult decât atât.

4. Impactul asupra trezoreriei

Situația de criză pune o presiune foarte mare pe trezorerie. Sunt companii în situație mai favorabilă, cele care aveau rezerve. Altele sunt foarte expuse, cele ce vin din zona de antreprenoriat și companii mici. 33% dintre respondenți au făcut un avans de trezorerie pentru a asigura continuitatea activității:

5. Perspectivele post-criză

Companiile prevăd deja mai multe oportunități pe care situația de criză le aduce. Multe dintre companii au avut reconversie de activitate, pentru a produce servicii și produse care au devenit esențiale în contextul actual.

Alte oportunități sunt legate de tot ceea ce înseamnă digitalizarea, schimbarea comportamentului de muncă, o deschidere mult mai mare pentru munca de la distanță, agilitatea în procesul de lucru:

• Reechilibrarea forței de muncă
• Eficientizarea companiilor prin agilizare, telemuncă și digitalizare
• Dezvoltarea de noi activități (reconversie, cumpărare de companii aflate în dificultate etc.)
• Relocalizarea liniilor de producție în Europa

Pentru a răspunde acestor preocupări și a realiza oportunitățile, sunt așteptate mai multe măsuri:

• Accesul la echipamente de protecție – simplificarea procedurilor de punere pe piață și stimularea producției locale.
• Flexibilizarea relației cu statul – acordarea șomajului tehnic și adoptarea de măsuri de flexibilizare a timpului de lucru, cum ar fi reducerea timpului de lucru (existent), kurz arbeit (în curs de studiu).
• Acordarea de facilități fiscale – bonificare, finanțarea IMM-urilor, subvenție de dobândă pentru împrumuturi garantate (în vigoare pentru IMM-uri).

Metodologia anchetei

În cadrul anchetei, CCIFER a consultat penste 1000 de persoane din cele 600 de companii membre. Dintre acestea, 540 de persoane au răspuns la întrebările noastre. Respondenții provin din companii cu profiluri diverse în ceea ce privește mărimea și sectorul de activitate. Astfel, 33% dintre respondenți provin din sectorul serviciilor, 13% din industrie, 8% din sectorul comerțului și al distribuției, 8% IT și telecom, 7% construcții, 7% agricultură, 3% turism, 5 % din alte sectoare.

52 % dintre respondenți reprezintă IMM-uri sau filiale ale marilor grupuri, 22 % reprezintă mari grupuri, 19 % TPE/ startup-uri/ antreprenori, iar 7% ONG-uri și instituții școlare.

CCIFER

În condițiile actuale excepționale de criză, CCIFER continuă să poziționeze în dialogul cu autoritățile publice diferitele măsuri necesare sau exprimate de companiile membre, astfel încât oportunitățile dorite de membrii noștri să devină realitate în perioada următoare. CCIFER reunește  peste 550 de companii franceze și române care reprezintă 18 Mld. de euro și peste 125,000 de locuri de muncă. Companiile membre sunt lideri în mai multe sectoare de activitate care formează economia locală.  CCIFER exprimă o poziție comună a societăților membre și a investitorilor francezi în România în dialogul cu autoritățile publice. 

Credit foto: ID 154771088 © Lovelyday12 | Dreamstime.com