Guvernul României va cere o plată 3 miliarde de euro din PNRR pe 31 mai

Guvernul României a aprobat joi ultimul document pentru a putea trimite cererea de plată numărul 1, cu termen de plată pe 31 mai 2022, către Comisia Europeană. Banii fac parte din PNRR și vor fi folosiți pentru programele de investiții ce sunt deja în implementare.

„Într-adevăr, Guvernul României a aprobat astăzi ultimul document necesar astfel încât cererea de plată numărul 1, cu termen pe data de 31 mai 2022, să fie transmisă la Comisia Europeană. Aşa după cum se cunoaşte, cererea de plată numărul 1 are o valoare de 3 miliarde de euro, iar pentru aceasta România trebuie să îndeplinească trei condiţii majore. Prima condiţie este cea referitoare la aranjamentele operaţionale, document care a fost semnat în cursul zilei de ieri de către Comisia Europeană, aşa încât condiţia aceasta referitoare la aranjamentele operaţionale a fost îndeplinită”, a precizat Boloş.

El a subliniat că aceste mecanisme din aranjamentele operaţionale definesc mecanismele de control şi de verificare pe care le avem la nivelul fiecărui jalon din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

„A doua condiţie este cea referitoare la milestone-uri, deci respectiv jaloane – 21 de jaloane pe care le aveam de îndeplinit până la sfârșitul anului 2021. Astăzi sunt încărcate toate în sistemul electronic al Comisiei Europene şi mai avem cea de-a treia condiţie cu privire la auditul mecanismului Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă care raport de audit, ca urmare a deciziei de aprobare de astăzi, urmează să fie finalizat până la depunerea cererii de plată numărul 1”, a mai spus Boloş.

Totodată, ministrul Investiţiilor a subliniat că „România este astăzi în situaţia în care pe data de 31 mai 2022 să respecte termenul de depunere pentru cererea de plată”.

„În ceea ce priveşte decizia de astăzi, foarte pe scurt, a fost reglementat mecanismul de nereguli, corupţie si frauda care poate să apară în cadrul operaţiunilor şi respectiv proiectelor ce urmează să se deruleze în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Foarte important de reţinut, pentru beneficiarii Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, că nu vom mai avea corecţii financiare ca şi în situaţia politicii de coeziune, iar în ceea ce priveşte neregulile, acestea vor fi tratate din perspectiva legislaţiei naţionale şi vor fi stabilite amenzi sau alte sancţiuni care sunt prevăzute pentru nereguli în sistemul legislativ naţional”, a precizat ministrul Investiţiilor.

El a adăugat că, în cea ceea priveşte partea de fapte potenţiale cu privire la corupţie şi fraudă, acestea îşi vor urma cursul firesc de sesizare al organelor de cercetare penală şi, de asemenea, pentru ceea ce înseamnă hotărârile instanţelor de judecată. Astfel, acestea vor fi puse în aplicare la finalizarea anchetelor şi respectiv obţinerea acestor decizii din partea instanţelor de judecată.

„Pe scurt, aceasta a fost ultimul act normativ pe care l am avut de adoptat. 31 mai, reţineţi, data la care România depune prima cerere de plată a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă în valoare de 3 miliarde de euro”, a mai spus Boloş.