Grupul E T A J artist-run space traversează pentru prima dată Oceanul, în căutarea visului american

Călătoria-performance „iMigrate. The Biology of Transition” documentează, din multiple perspective artistice, drumul migranților români spre Țara Făgăduinței. Într-un road-residency spre America, Mircea Modreanu, Ilina Schileru, Lucian Sandu Milea și Răzvan Năstase, artiști din colectivul independent E T A J artist-run space, creează pe străzi, în metrou, în gări și în aeroporturi, pentru a expune la capătul drumului, în Galeria Durden and Ray din Los Angeles. Acest proiect este co-finanțat de Institutul Cultural Român, prin Programul CANTEMIR – program de finanțare pentru proiecte culturale destinate mediului internațional

În luna septembrie, grupul va prezenta această călătorie de inițiere într-o expoziție la Galeria E T A J din București. Acest proiect îi asigură o dimensiune transatlantică grupului E T A J, prezent până acum doar la nivel european.

E T A J artist run-space reface simbolic drumul migranților români spre America, un spațiu mixt etno-cultural, care găzduiește zeci de milioane de oameni care au vânat cândva legendarul vis american. Câți din Europa de Est au visat vreodată să fugă în America? Câți mai visează? Câți s-au trezit din reverie? Poate că visul american a fost întotdeauna doar un mit, speranța în justiție și libertate dublată de iluzia chinuitoare a individualismului absurd, care condiționează succesul de performanța de unul singur.

Un drum de la zero spre un vârf fabulos, parcurs doar cu energie proprie, fără ajutorul familiei sau al comunității. Patru artiști examinează, dintr-o perspectivă subiectivă, cele mai noi sensuri ale acestei legende, căutându-i semnele în gesturile și privirile călătorilor contemporani către Lumea Nouă. Poate vor găsi visuri alternative, ascunse prin aeroporturi, prin gări sau pe străzile din Los Angeles.

Călătoresc fără bani în buzunar spre fortăreața bunăstării hollywoodiene, un loc în care săracii se pot rătăci doar din întâmplare, purtând de colo-colo responsabilitatea propriilor lipsuri. Va fi acest paradis remodelat de o lume frământată de crize, de la cele politice, climatice și umanitare, la valul inflaționist post-pandemic? Cum este noua realitate globală modelată de migrație, de victimele războiului, de solicitanții de azil sau de noile diviziuni de clasă? Cum afectează tectonica politică mediile artistice din întreaga lume?

Aflați pe urmele noilor American Dreamers, cei patru călători începători examinează, dintr-o perspectivă artistică, indiciile care ar putea anunța noi înțelesuri ale vechii povești, pornind de la promisiunea succesului material sau mobilitate socială, spre nuanțe contemporane, cum ar fi noile idealuri comunitare sau libertatea de a-ți alege propriul mod de viață. Redefinite într-un cadru global frământat, în care națiunile par să se izoleze în granițele lor, anticipând scenarii întunecate: criză și regresie.

Imagini eterogene într-un cadru colectiv

Imaginată sub conceptul light-travel art, călătoria-performance „iMigrate. The Biology of Transition” adună multiple puncte de vedere și perspective asupra migrației, inclusiv poveștile atâtor alți artiști care au visat, de-a lungul timpului, la Occident. Zborul, cel mai tensionant pas spre necunoscut pentru cei plecați de acasă, deci și pentru această rezidență, devine o etapă esențială de creație. Traseul București – Los Angeles este un cadru ideal de observație, în măsură să pună în evidență sufletul locurilor pe care călătorii le traversează cu picioarele sau cu privirea.

Mircea Modreanu lucrează în ipsos, inspirat de obiecte culese de pe stradă, ambalaje, bețe, cartoane și tot felul de alte mărunțișuri, care ar putea căpăta un sens relevant doar îmbinate, asemenea unor piese de puzzle, într-o structură cu mesaj. Imagini în mișcare surprinse pe ici și colo urmează să devină schițe încă din avion, anticipând momentul în care vor fi asamblate pentru turnarea lucrărilor.

Ilina Schileru examinează structura liantului societal, poveștile care leagă oamenii într-o comunitate, sensurile și cheile de interpretare ale fondului folcloric prin care grupurile își construiesc propriile definiții, pornind de la cultura orală până la cea documentată și sintetizată în forme alternative de cunoaștere. Ia ca punct de reper copiii, basmele, beletristica ficțională, felul în care oamenii își reformulează realitatea printr-o prismă magică, pentru a realiza apoi un transfer al responsabilității către exterior. Din mici interviuri cu unii călători din avion sau din aeroporturi, discuții despre separare, despărțire, renunțare, vor rezulta lucrări în cărbune, pe hârtie, un colaj de imagini realizat în situ, în spațiul expozițional, ca o însăilare de narațiuni eterogene într-un cadru colectiv.

Povești de pe drum adună și Lucian-Sandu Milea pentru a contura seria Colector, lucrări care amestecă fragmentele din peisaje urbane, siluete de clădiri și oameni, momente și spații diferite, suprapuse într-o răscruce de geometrii imposibile. La granița dintre axonometrie și perspectivă, Colector este un exercițiu de reprezentare a unui univers atemporal. Spațiul și timpul acestei călătorii se suprapun, devenind un mediu al întâlnirii dintre diversele culturi, exact ca zonele de tranzit care le inspiră: aeroport, gară, metrou, stradă. Lucrarea devine, astfel, un colector, un „receptacol”, așa cum se găsește acest concept în dialogul lui Platon, Timaios.

De documentarea fotografică a călătoriei se va ocupa Răzvan Năstase, care va realiza acest proiect într-o dinamică point and shoot, fotografie de stradă, uneori turistică, alteori competentă, niciodată premeditată, deliberat subiectivă și tocmai de aceea ușor distorsionată. Fotografiile devin și ele o cale de integrare într-un spațiu necunoscut, poate ostil, dar sigur foarte intrigant. Amestecând concepte contemporane, artistul pornește de la fotografia digitală, pe care o translează în real prin tehnici analog de transfer sau cianotipie.

La final, o lucrare de dimensiuni mari va fi formată din elemente mici, o soluție aleasă nu doar pentru a simplifica logistica și mentenanța, dar mai ales pentru o estetică a serialității, ca un grid ce ordonează compoziția, înfluențând perceperea ei. Fotografia reprezintă un simplu pretext de a pune la lucru un set de skill-uri și valori într-un spațiu nou, în afara atelierului, în afara orașului, în afara țării, pe partea cealaltă a globului.

Poate fi experiența migrației un atu în devenirea unui artist?

Toți artiștii care au emigrat vreodată au fost motivați de dorința de a prospera, fie că au reușit să schimbe istoria artei, cum ar fi Constantin Brâncuși sau Andrei Cădere, fie că au eșuat și au rămas anonimi. Simulând lipsurile pe care migranții le au adesea de înfruntat de-a lungul procesului nomad, lucrările care vor fi expuse în spațiul Durden and Ray vor fi realizate cu resurse minime, atât cât poate fi transportat de un migrant într-o cursă aeriană. Materialele vor ocupa un volum egal cu cel al unei valize de maxim 20 de kg, adică zestrea obișnuită a celor care merg spre o viață nouă.

La destinație, grupul artiștilor români va construi, alături de alți cinci artiști americani, o expoziție colaborativă în spațiul galeriei Durden and Ray, dedicată experienței de „translocare”, „re-devenire”, „re-adaptare” și prospectare a unei culturi globalizatoare care implică atât calități formative, cât și degenerative.

Parafrazând ostilitățile cu care migranții (inclusiv artiștii care părăsesc propriile medii culturale) se confruntă către destinația lor finală, expoziția devine un spațiu extins de meditație critică din perspectivă multidisciplinară, care pune în discuție coordonatele socioculturale ale practicilor artistice în sezonul (post)pandemic și multiplele probleme cu care se confruntă astăzi întreaga lume (a artei): cum ne va afecta această nouă distorsiune socială pe termen lung? 

Fondată în 2009, inițiativa Durden și Ray reunește artiști și curatori care lucrează împreună pentru a crea oportunități de expunere în galeria lor din centrul orașului Los Angeles. Colectivul rămâne deschis colaborărilor cu grupuri de artiști și spații de galerie din întreaga lume. Durden și Ray se concentrează pe expoziții de grup mici, dar găzduiește și artiști internaționali, ca parte a angajamentului lor manifest față de schimbul global și față de rețelele alternative.

Modelul Durden și Ray suprapune mai multe concepte și strategii contemporane, de la potențialul comercial și identitatea vizuală a unei galerii, la structura democratică a unui grup de artiști, potențialul de a crea opere de artă colaborativă sau sprijinul financiar, prin programele sale destinate membrilor grupului sau partenerilor de proiect, un model similar unei organizații nonprofit. Durden și Ray susține ​​practica individuală, dar și scopuri comune de experimentare curatorială, cercetare vizuală sau schimburi artistice cu parteneri internaționali.

„iMigrate. The Biology of Transition” vizează promovarea culturii românești în context internațional, schimbul de experiență și consolidarea relațiilor între operatori culturali autohtoni și de peste Ocean. Parte din temele și resursele incluse în proiect vor purta referințe culturale naționale, fie că este vorba de cinema, de arte vizuale sau de muzică – veche sau contemporană. Expoziția de la Los Angeles ar putea prilejui un prim contact pentru mulți artiști și vizitatori americani cu fragmente culturale de origine românească, tratate într-o manieră experimentală.

Echipa:

Ioana Bogdan (manager de proiect) | Evantia Barca (PR și comunicare) | Gabriela Ferche (manager financiar) | Ilina Schileru (artist vizual, curator, design grafic) | Mircea Modreanu, Lucian Sandu Milea, Răzvan Năstase (artiști vizuali)

Durden and Ray: Artiști: Carlos Bertrand Arciega, Ben Jackel, Lana Duong, Daniela Soberman, Steven Wolkoff

Mircea Modreanu este artist vizual, manager de proiecte culturale și galerist. A urmat cursurile Facultății de Arte Plastice din cadrul UAD Cluj, și imediat după finalizarea licenței, și-a reconfigurat traseul către București. În 2014 a terminat masterul la departamentul de grafică al UNArte și, un an mai târziu, a înființat un ONG, reprezentând debutul său ca manager de proiecte culturale. Din 2018, de când a luat naștere proiectul E T A J artist-run space, a organizat expoziții în spațiul din București, de pe strada George Enescu 43, unde a avut invitați până în prezent peste 200 de artiști. În lockdown, ca formă de documentare și arhivare, a început să filmeze interviuri cu artiștii pe care le-a urcat pe canalul de youtube ETAJ TV; este coordonatorul Revistei E T A J, o publicație lansată din dorința de a promova arta contemporană și artiștii locali.

Ilina Schileru este absolventă a secției Grafică, cu studii masterale la Universitatea de Arte din București în 2010. În 2022 fost curatoarea evenimentului colateral pentru reprezentarea romă la cea de-a 59-a ediție a Bienalei de la Veneția, organizată de ERIAC (Institutul European pentru Artă și Cultură a Romilor). Membru al UAP România și fondator al EBienale (în asociere cu Festivalul și Concursul George Enescu) Ilina Schileru este în prezent coordonatoarea spațiului independent MNTRplusC, un program de artă contemporană, sub egida Muzeului Național al Țăranului, începând din aprilie 2021. Programul MNTRplusC mizează pe colaborări internaționale între scena locală românească și artiști/ curatori străini sau din diaspora. Din 2018 colaborează cu ONG-uri pentru integrarea copiilor imigranți și refugiați prin programe de artă pe care le dezvoltă în parteneriate cu muzee și alte institute (Muzeul de Artă Recentă, MNAR, British Council etc). Face parte din echipa ETAJ artist-run space alături de care a expus în cadrul a 5 târguri de artă în Europa (Milano, Stockholm, Madrid, Budapesta, Aarhus) urmând ca în 2023 să finalizeze un proiect cu Galeria Durden and Ray din Los Angeles. Scrie pentru Revista ARTA, Propagarta (România) și No Niin (Helsinki, Finlanda). Trăiește și lucrează în București.

Lucian Sandu-Milea (n. 1986, Sînnicolau-Mare) este absolvent al Facultății de Arhitectură din cadrul UAUIM. El activează ca artist (street-art, ilustrator și grafician 3D), arhitect și organizator de evenimente culturale. Este membru fondator al proiectului Carol 53.

Răzvan Năstase (n. 1991) este absolvent al Universității Naționale de Arte din București,  secția pictură. În prezent, trăiește și lucrează în București. A participat la numeroase  expoziții naționale și internaționale, în 2014 obținând premiul I în cadrul Bienalei de la Sofia „International Student Biennale – Drawing”. Răzvan explorează în arta sa dialogul  dintre cele trei elemente primare ale imaginii bidimensionale: culoare, compoziție, textură.  Tărâmul în care artistul se manifestă este cel al formelor pur abstracte. Demersul său este  în esență minimalist avându-și rădăcinile în căutarea personală de a înțelege gândirea  estetică pură în raport cu obiectul de artă. Motivația care îl animă pe artist este intrinsecă actului artistic, iar spontaneitatea determină forma fizică pe care fenomenele sufletești și  mentale o primesc. Răzvan Năstase formulează, în ultima perioadă, un discurs calculat,  tehnic, care însumează cercetarea fenomenelor de tip light art și laser. Este interesat de  modul în care lumina poate conduce spații înspre infinite moduri de metamorfozare.