Ghid de supravietuire pentru gigantii tech

Ghid de supravietuire pentru gigantii tech

Reading Time: 6 minute

De la operator telecom la furnizor de energie electrica si bancher. Lideri pe piata computerelor personale si a telefoniei mobile ieri, astazi jucatori in ecosistemul Internet of Things, zburatori cu drone sau servicii medicale digitale. Marile companii din IT&C se reorienteaza si patrund pe noi piete, totul pentru supravietuire si suprematie. 

Totul curge, nimic nu ramane neschimbat. Greu de spus cum se raporteaza factorii de decizie dintr-o multinationala la intelepciunea vechilor greci, ei insisi negustori priceputi. In orice caz, exemple din trecutul apropiat ne arata cum incremenirea intr-un singur business sau produs, fie si de mare succes la un moment dat, reprezinta azi sinucidere curata. Dinamismul, flexibilitatea, simtul unor noi piete de dezvoltare sunt factori esentiali de supravietuire, mai ales in globalismul feroce din zilele noastre.

Industria IT&C poate depune marturie in acest sens, in ultimii ani disparand din piata colosi, unii chiar cu existenta venerabila, in timp ce alti jucatori se mai tin intr-o singura divizie, dintr-un conglomerat de businessuri cu cativa ani in urma. De partea cealalta, unele companii se extind si in alte domenii, sub diverse forme, prin achizitii, prin noi investitii, prin joint venture-uri.

Banca si energie de la Orange

Sfarsitul lunii aprilie a fost marcat si de anuntul gigantului telecom Orange privind intrarea pe o noua piata, odata cu preluarea a 65% din actiunile Groupama Banque. Conform intelegerii, grupul de asigurari Groupama va pastra restul de 35% din actiuni, care va opera sub numele de Orange Bank, serviciile de mobile banking urmand sa fie lansate pe piata franceza la inceputul lui 2017. Orange Bank va oferi conturi curente, conturi de economii, imprumuturi, asigurari si servicii de plata si are drept obiectiv atragerea a peste doua milioane de clienti. Anuntul nu a fost o surpriza, fiindca Orange si Groupama anuntasera inca de la inceputul anului demararea de negocieri in vederea acestei tranzactii. Potrivit oficialilor companiei Orange, intr-o prima faza serviciile noii entitati bancare vor fi oferite in Franta, urmand ca ulterior sa fie extinse si in Spania si Belgia.

Dar colaborarea Orange – Groupama nu se opreste aici. La cateva zile distanta, cele doua companii au anuntat un parteneriat pentru piata din Romania, o solutie pentru monitorizarea si asigurarea locuintei, in legatura cu proiectul Smart Home. Aceasta solutie complexa dezvoltata de Orange este disponibila prin intermediul unui abonament lunar ce include dispozitivul central (prin intermediul caruia se realizeaza controlul casei de pe laptop, tableta sau telefon) si doi senzori la alegere dintre senzor de fum, senzor de miscare, senzor de inundatie, senzor pentru usa/fereastra, priza inteligenta si camera Wi-Fi. Solutia poate fi personalizata si cu alte tipuri de senzori, care se pot cumpara separat. Prin aceasta colaborare pentru piata locala, clientii vor primi o serie de beneficii atunci cand aleg serviciile de monitorizare si control alaturi de asigurarea locuintei, inclusiv trimiterea unui specialist pentru reparatii de urgenta in maximum 4 ore de la solicitarea clientului.

Odata cu acest parteneriat din zona financiara, Orange isi largeste portofoliul de activitati extratelecom. Pentru ca tot pe piata europeana compania franceza este si furnizor de energie electrica, prin contractele de intermediere realizate in Polonia, de exemplu. Orange Polska a intrat in acest business in februarie 2015, operatorul cumparand initial energie de la Polenergia Obrot si revanzand-o apoi catre clienti. Alti cinci furnizori din Polonia sunt pe lista de contracte de distributie incheiata de operatorul telecom.

De la desktop la IoT

Scaderile continue pe piata de computere personale, precum si prezen­tele tarzii pe piata de tablete si smartphone-uri i-au determinat pe cei de la Intel sa se orienteze si catre alte businessuri. Asa ca zona cloud si Internet of Things (IoT) reprezinta acum 40% din veniturile gigantului american, aducand in conturi 2,2 miliarde de dolari numai anul trecut. Dar aceste migrari de interes, precum si pierderile suferite in alte domenii i-au determinat pe oficiali sa ia masuri radicale in ceea ce priveste personalul: concedierea a 11% din forta de munca, adica 12.000 de angajati. Un plan care va fi pus in aplicare treptat, pana la jumatatea lui 2017.

Noile directii de business, precum si planurile de restructurare au fost anuntate de CEO-ul Brian Krzanich intr-un mail catre angajati, luna trecuta. Krzanich a indicat o crestere a investitiilor in centre de date, IoT sau businessuri legate de conectivitate si memorii. Si cum sa nu fie ecosistemul Internet of Things in centrul atentiei cand companiile de analiza de piata contabilizeaza miliarde de echipamente smart, conectate intre ele, cu cifre de afaceri ale caror zerouri sunt  greu de paginat? Sigur, gigantii se lupta pentru felii cat mai consistente din acest tort global, care va cuprinde si sincroniza comunicational totul in jurul nostru.

Reorganizare si virtualizare

Ericsson duce o lupta extrem de dura cu Huawei si Nokia, care tocmai ce a achizitionat Alcatel-Lucent, pentru suprematia pe piata echipamentelor telecom. Dar numai aceasta activitate nu mai este de multa vreme suficienta pentru a ramane in joc. Centrele de servicii globale, cu tot mai multe activitati adaugate in timp, sunt un alt domeniu unde acesti producatori de echipamente telecom duc batalii la baioneta. Recent, suedezii au mai plusat strategic cu o serie de centre IT&C globale pentru retele virtuale si teste/simulare operatiuni. De asemenea, a fost anuntata recent si o reorganizare a corporatiei in sase divizii principale, aproape totul fiind subordonat vectorilor 5G si Internet of Things.

Ramasa in mod rusinos fara telefoanele mobile care i-au adus faima, Nokia se mentine totusi in topul telecom gratie echipamentelor de retea, plusand anul trecut cu achizitia Alcatel-Lucent. De asemenea, finlandezii au intrat si in zona de drone, dar cea mai recenta miscare este in zona medicala, prin achizitia Withings, un furnizor francez de echipamente medicale digitale si servicii, pentru suma de 170 de milioane euro. Evident, motivul pentru care s-a petrecut aceasta tranzactie este legat tot de ecosistemul IoT, echipamente conectate la internet, in permanenta legatura cu spitale, medici. Oficialii companiei Nokia considera ca, pana in 2020, domeniul medicina mobila si la distanta va reprezenta cea mai rapida crestere din domeniul medical, cu aproximativ 40% din banii investiti.

Fara piloti

Prezente de pe teatrele de razboi si pana pe rafturile operatorilor telecom, dronele au devenit o industrie in care inca apar mereu jucatori noi, iar inovatiile si domeniile de exploatare se inmultesc trimestrial. Unele companii se aliaza in corporatii de tip joint venture pentru a nu pierde acest tren, mai ales in conditiile in care au esuat in alte domenii. Asa este exemplul Sony, care impreuna cu ZMP, companie din Tokio specializata pe tehnologii de pilotaj autonom, a format Aerosense. Dronele Aerosense tintesc, ca business, domeniul enterprise, producand echipamente de zbor pentru monitorizare, supraveghere, inspectare. Dronele pot fi folosite pentru fotografierea unor suprafete agricole, montane sau pentru verificari de teren dupa inundatii, furtuni etc.

Pana in 2020, tinta de business pentru Aerosense este sa atinga venituri de peste 80 de milioane dolari. Creierul tehnic al acestui joint venture este Kotaro Sabe, inginer implicat in proiectele de robotica Sony: Aibo (cainele robot) si Qrio (robot umanoid). Si asta nu e tot. Pentru ca si masina electrica este deja un subiect important pe piata, Sony a mai virat 840.000 de dolari in ZMP pentru un astfel de proiect. 

Unii cumpara drone din retail, ca jucarii high-tech. Fotografii si cameramanii le considera indispensabile pentru anumite proiecte. Dar o noua generatie de drone este destinata domeniilor guvernamental si industrial.

 

 AS-MC01-P

Un quadcopter care foloseste o camera foto-video asemanatoare celor DSLR, fixata pe burta echipamentului, capabila de imagini de inalta rezolutie. Proiectat pentru zone urbane, modelul cantareste 3 kg si are o autonomie de zbor de pana la 20 de minute. Nu lipsesc platforma GPS si conectivitatea Wi-Fi.

 

 

AS-DT01-E

O drona cu aripi care prinde o viteza maxima de 170 km/h, cu mult peste majoritatea dronelor nonmilitare. Cantareste 7 kilograme si poate sa transporte o sarcina utila de 3 kilograme. Autonomia de zbor este de peste 2 ore, iar sistemul de zbor este VTOL, adica aterizare si decolare verticala.

 

Nokia UAVTF

Cu businessul de telefoane mobile spulberat, Nokia se bazeaza pe divizia de echipamente telecom pentru a ramane pe piata. Asa ca a gasit o oportunitate de a exploata retelele 4G si prin intermediul unor drone, sub conceptul Unmanned Aerial Vehicle Traffic Management, pentru proiecte de monitorizare.