Generația Z versus Generația Y. Ce îi unește și ce îi diferențiază?

Reading Time: 7 minute

Deosebirile dintre cele două generații sunt destul de mari, având în vedere că cei mai „bătrâni” mileniali se apropie de 40 de ani, în timp ce „mezinii” Generaţiei Z abia sunt în clasa a doua la școală, arată o analiză realizată, recent, de gigantul din tehnologie Samsung.

Cea mai mare prăpastie între generaţii: perspectiva asupra tehnologiei

Milenialii au crescut folosind calculatoare mari, monitoare cu tub, telefoane cu butoane și internet pe dial-up. „The Zeds” au crescut cu smartphone-uri, tablete, Wi-Fi și gadgeturi inteligente. Mulţi au învăţat să facă „swipe” pe un ecran înainte să știe să meargă. În timp ce milenialii au fost martori la evoluţia tehnologică, Generaţia Z a beneficiat de ea din prima zi și au folosit-o ca pe ceva natural. În România sunt în jur de 2,26 milioane de persoane între 13 și 23 de ani, care formează Generaţia Z. Interesele lor variază și sunt diferite faţă de cele ale milenialilor. Ambele categorii de vârstă sunt pasionate de fashion, în aceeași proporţie de 17%, însă „The Zeds”, cum mai sunt supranumiţi, sunt mai interesaţi de gaming (24%), muzică (21%) și sport (18%) decât cei din Generaţia Y. Bineînţeles, nu putea lipsi pasiunea pentru filme, călătorii, fotografie și video sau entertainment.

Generaţia Z consumă mult conţinut video și foto; drept urmare, 97% dintre ei folosesc YouTube săptămânal faţă de 67% – „Zeds” care se uită la TV pentru filme sau 57% cât caută entertainmentul în televiziune. Este clar că tinerii nu mai preferă emisiunile TV atunci când vor să se distreze, ci merg pe YouTube în căutarea conţinutului favorit. Și milenialii fac același lucru, dar într-o măsură mai mică. De asemenea, serviciile de streaming sunt foarte importante pentru „The Zeds” și 57% folosesc Netflix săptămânal, 21% HBO GO și 34% alte servicii de streaming. The Zeds urmăresc bloggeri sau vloggeri pentru că le oferă inspiraţie să încerce lucruri noi (47%), deoarece îi ţin la curent cu ceea ce se întâmplă în lume (37%), dar și pentru că îi ajută să aleagă produsul potrivit (29%) și îi ajută să descopere informaţii pe care le-ar putea distribui prietenilor (25%). Pentru că are acces timpuriu la informaţie, Generaţia Z este mai bine informată și beneficiază de mai multe resurse de distracţie. De exemplu, reprezentanţii acesteia duc o viaţă mai sănătoasă. Un alt aspect interesant: 36% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 22 de ani au declarat că nu beau niciodată alcool. De asemenea, consumă mai puţin mâncare dăunătoare (fast food etc) și cheltuiesc mai mulţi bani pe produse de înfrumuseţare și întreţinere a pielii. La fel ca și hardware-ul, și software-ul a evoluat rapid și au apărut multe aplicaţii și programe ce au devenit populare într-un timp scurt. Mulţi dintre mileniali au folosit aplicaţii precum Myspace, Yahoo Messenger sau chiar mIRC.

Pe de altă parte, cei din Generaţia Z au crescut cu filtre de AR, Snapchat, Instagram sau Tik Tok. În România, ambele generaţii folosesc reţeaua de socializare Facebook pentru a vorbi cu prietenii și pentru a se informa, însă tinerii de 15-17 ani pun mai mult accent pe aplicaţii vizuale precum YouTube, Instagram, Snapchat sau Tik Tok. Dacă milenialii au adoptat telefoanele inteligente, tabletele sau laptopurile, cei din Generaţia Z s-au născut cu ele și le-au folosit de la o vârstă fragedă. De aceea, nu ar trebui să fie surprinzător faptul că 53% dintre ei petrec mai mult de trei ore pe zi folosind smartphone-ul, mai mult decât alte generaţii anterioare, iar 86% dintre aceștia se joacă jocuri pe telefon și folosesc aplicaţiile instalate. Și cei din Generaţia Y (milenialii) sunt pasionaţi de telefoane și vor să încerce cele mai noi jocuri apărute sau cele mai interesante aplicaţii și navighează pe internet cu ajutorul telefonului, vizitează reţelele sociale și se joacă jocuri. Aproape 50% dintre „The Zeds” sunt conectaţi la internet timp de mai mult de 10 ore pe zi. 95% dintre adolescenţi au acces la un smartphone. Cei din această generaţie sunt de două ori mai predispuși să facă shopping de pe smartphone decât milenialii. Chiar și așa, 67% dintre ei își fac cumpărăturile în spaţii fizice. Apropierea de tehnologie de la o vârstă mică îi face pe cei din Generaţia Z să aibă o încredere mai mare în tehnologie și mulţi (56%) au tendinţa să fie early adopters, adică să se numere printre primele persoane care să folosească un gadget sau o tehnologie nouă.

Smartphone-urile au evoluat foarte mult și au devenit INTERVAL DE ATENŢIE unelte esenţiale pentru omul modern, indiferent de vârstă, însă dispozitivul pare să fie chiar mai fascinant pentru cei din Generaţia Z. De aceea, majoritatea (84%) românilor cu vârste cuprinse între 15 și 17 ani abia așteaptă să vadă noile telefoane și ce tehnologii interesante aduc acestea, iar 79% sunt foarte încântaţi de felul în care smartphone-urile au evoluat în ultimii ani. Pe de altă parte, milenialii nu mai sunt la fel de impresionaţi de evoluţie ca în anii trecuţi. Revoluţia industrială a fost un moment cheie în istoria umanităţii. Apoi computerele, internetul sau smartphone-urile au avut un aport la fel de important, iar pe viitor tehnologia 5G, IoT, edge și cloud computing vor avea un cuvânt greu de spus în evoluţia umanităţii. Adolescenţii români din Generaţia Z sunt încrezători și cred că tehnologia e bună și că ajută omenirea să progreseze (63%), însă recent și-a făcut apariţia și un curent anti-tehnologie, care se opune evoluţiei acesteia din cauza faptului că ne înstrăinează de rădăcini și ne dezumanizează. Totuși, „The Zeds” nu sunt la fel de reticenţi și doar 38% cred că tehnologia ne dezumanizează (cel mai mic procentaj din grupele de vârstă), pentru că vorbim despre o generaţie care s-a născut cu acces la tehnologie. Sigur că, în esenţă, asta depinde de fiecare dintre noi, indiferent de generaţia căreia îi aparţinem.

Samsung: Innovation Report prezintă PORTRETUL GENERAȚIEI Z

Sunt diferite definiţii pentru Generaţia Z, însă la nivel general în această categorie sunt incluse toate persoanele născute după 1997. În acest moment, 32% din populaţia globului face parte din Generaţia Z, fiind astfel categoria cu cea mai mare reprezentare la nivel mondial, iar în România sunt aproximativ 2,26 milioane de persoane din Generaţia Z cu vârste între 13 și 23 de ani.

Am putea spune că Generaţia Z este generaţia cu smartphone-ul la gât, acele persoane care au avut acces timpuriu la internet, telefoane inteligente și PC-uri. Acest aspect a dus la estomparea diferenţelor globale la nivelul Generaţiei Z. Ce înseamnă acest lucru? Membrii acestei generaţii care s-au născut în România sunt mai similari cu „The Zeds” de tip american de exemplu, iar asta arată că globalizarea și tehnologizarea și-au spus cuvântul încă de când aceștia au luat contact cu lumea, modelându-le concepţia despre viaţă.

Generaţia Z, în ansamblu, este definită prin tehnologie, fluiditate, deschidere către nou, o nouă amprentă culturală (unicitate, autenticitate, creativitate, recunoaștere) și paradoxuri. Profilul acestora este profund divizat între vanitate și spiritul comunitar; totuși ei sunt legaţi inevitabil de asemănări frapante. Se vehiculează multe descrieri pentru această generaţie, însă lor nu le place să primească o etichetă, să fie încadraţi toţi sub aceeași descriere. Pentru „The Zeds” nimic nu ar putea fi mai rău decât să le fie atașat un concept înainte de a fi percepuţi ca persoane unice și irepetabile. Nu doresc să fie etichetaţi demografic, nici să fie incluși în stereotipuri, iar asta pentru că pur și simplu aleg să se refere la ei în mai multe feluri distincte: Memelords, The Woke Generation, Doomed sau Post-Millennials sunt doar câteva dintre denumirile vehiculate.

Ei sunt născuţi în era digitală și au acumulat mai multe cunoștinţe decât orice altă generaţie anterioară. Se pot conecta oricând și oriunde, cu oricine. Au acces instantaneu la toate informaţiile disponibile în lume. Cu toate acestea, se maturizează mai greu și nu prea își doresc să-și asume responsabilităţile vârstei adulte. Oamenii de știinţă spun ca intervalul de vârstă pentru adolescenţă ar trebui să fie extins de la 19 ani la 24 de ani pentru această generaţie. Pentru că au acces la gadgeturi și la internet de la o vârstă fragedă, cei din Generaţia Z sunt mai creativi, folosesc aplicaţii pentru a se exprima, editează fotografii, creează meme-uri sau artă digitală. Vizualul este foarte important pentru aceștia, de aceea Instagram și YouTube sunt cele mai populare platforme de social media în rândul Generaţiei Z. În același timp, apelează și la activităţi non-digitale și în timpul liber desenează, cântă la un instrument sau scriu. Într-un final, Generaţia Z ar putea fi împărţită în două subdiviziuni: Generaţia post-millennial ME și Generaţia WE. Pe de o parte, sunt preocupaţi de imaginea lor, să aibă succes, să-și crească numărul de urmăritori și să se arate în lume în cel mai bun fel (utilizând chiar și filtre care distorsionează realitatea).

Răspund la problemele pe care le au prin escapism, mai degrabă decât să le confrunte sau să-și exprime sentimentele. Pentru ei educaţia înseamnă imitaţie și biblioteca lor este YouTube, iar Instagram este locul în care își caută modelele. Tot ei cred că online-ul le oferă resursele necesare pentru a învăţa și pun la îndoială sistemul educaţional tradiţional. Aceștia ar fi cei care fac parte din post-millennial ME. Pe de altă parte, cei care fac parte din Generaţia WE sunt preocupaţi de comunitate, de progres, informare corectă și sunt optimiști. Cunosc situaţia socio-politică, spun ce cred și au o inteligenţă emoţională ridicată, nu le este frică să-și arate defectele, vulnerabilitatea și imperfecţiunea și consideră că progresul colectiv este mai important decât succesul individual. De asemenea, sunt sceptici în legătură cu sistemul educaţional tradiţional și în timpul liber vor să înveţe mai mult și vorbesc mult despre diversitate, incluziune sau mediul înconjurător. Indiferent de cum i-am descrie noi sau de cum ar alege ei înșiși să se descrie, „influencerii” Generaţiei Z au șlefuit felul în care întreaga piaţă se raportează la consumatorii săi și va fi interesant să vedem tehnologia viitorului prin ochii lor.

Alte date interesante din raportul Samsung:

43% dintre români au vorbit mai mult la telefon în pandemie decât înainte
28% dintre mileniali sunt interesați de mașinile autonome, spre deosebire de doar 18% în cazul generației Z
53% din membrii generației Z fac achiziții online de pe smartphone; procentul e de „doar” 37% în cazul milenialilor
57% dintre adolescenții români din generația Z folosesc Netflix săptămânal
63% dintre adulți au declarat că cei mici ajung să folosească smartphone-ul mai bine decât ei
71,9% dintre români urmăresc clipuri video din confortul casei
74% dintre românii familiarizați cu 5G iau în calcul utilizarea acestei tehnologii
48% dintre românii din mediul urban nu-și conectează smartphone-ul la alte dispozitive inteligente

Raportul integral poate fi descărcat de aici.

Raportul este construit pe baza unor studii și analize exclusive din piața locală și tratează sub formă de capitole principalele șase direcții de inovație tehnologică.

Relația generațiilor cu tehnologia – definirea generației Z și a milenialilor; relația generației Z cu brandurile
Conținutul video – principalele trenduri de consum video în România; opiniile youtuberilor
Era 5G – revoluția conținutului facilitată de 5G; aplicabilitate; opiniile experților
Internet of Things – percepția românilor despre locuințele inteligente; rolul IoT în locuințele sustenabile; opiniile experților
Inteligența Artificială – ghid de utilizare; direcția în care se dezvoltă AR/VR/MR
Digital wellbeing – principii de utilizare responsabilă a smartphone-ului; rolul tehnologiei în timpul pandemiei; relația copiilor cu tehnologia; securitate digitală.

Foto: Gekaskr | Dreamstime.com / Titaporn Ishihara | Dreamstime.com