Generația care creează viitorul

Este noua forță a schimbării. Este cea mai conectată, educată și sofisticată generație din punct de vedere tehnologic și ia decizii mai mult emoțional decât rațional. Sunt companiile pregătite să facă față Generației Z?

Reprezintă deja o forță de 2 mili­arde de persoane la nivel global, iar în România sunt circa 4 milioane. Li se spune Generația Z, cei născuți după 1995, și încep deja să schimbe industrii, să dea tendințele în business și să scoată din piață companiile care nu se adaptează la dorințele lor. Impactul lor se face deja simțit, cel mai vizibil pe piața muncii. Bogdan Badea, CEO al eJobs Group, spune că este generația care a început să schimbe complet felul în care este privită munca, felul în care se raportează companiile la angajați și angajații unii la ceilalți.

“Dacă astăzi vedem mai multe locuri de muncă în sistem remote, mai mulți angajatori dispuși să ofere program flexibil, anunțuri de joburi mai creative, funcții cu denumiri mai creative și tot mai puține bariere și rigori între echipe, departamente și niveluri ierarhice, în mare parte ei sunt «vinovații»”, spune re­prezentantul companiei de recrutare, adăugând că cei din Generația Z sunt cu mult diferiți, ca mentalitate și abordare, față de generațiile anterioare. Sunt mult mai flexibili, nu vor să se simtă constrânși, au nevoie de libertate, fără ca toate acestea să-i facă mai puțin responsabili. Dimpotrivă – sunt metode prin care angajatorii reușesc să-i stimuleze și să-i motiveze pe acești tineri. “O altă schimbare importantă pe care au adus-o pe piața muncii este cea legată de nevoia permanentă de comunicare și de a primi feedback. Sunt generația «Instant Gratification» și s-au obișnuit ca orice acțiune de-ale lor să aibă efect de bumerang. Altfel, se simt demotivați, ignorați, nebăgați în seamă, iar asta este important de luat în seamă de către angajatori. Pentru că dacă nu le oferă toate aceste lucruri, este aproape imposibil să-i loia­lizeze”, explică Bogdan Badea.

Nu în ultimul rând, sunt, poate, prima generație pentru care salariul nu mai este cel mai important criteriu în funcție de care își aleg un job. Vor mai degrabă să lucreze într-un loc în care să le placă echipa, să le placă proiectele pe care lucrează, să aibă un spațiu de lucru cool și creativ și în care să se simtă mai degrabă parteneri decât an­gajați. Pentru ei este important să lucreze într-o companie ca­re are o reputație bună, care este foarte axată pe fericirea angajaților, dar care are și capacitatea de a ieși din anonimat prin proiecte inovatoare. “Pare o generație foarte interesantă și relaxată, dar este una dintre cele mai «delicate» generații cu care au avut de-a face, până acum, angajatorii. Și asta vine nu doar din mentalitatea lor, ci și din faptul că sunt extrem de digitalizați și conectați, ceea ce îi face și foarte pretențioși. Iar angajatorii, vor – nu vor, trebuie, cumva, să țină pasul și să se adapteze”, explică Bogdan Badea.

O altă caracteristică a Generației Z este deschiderea spre reconversia profesională. Vor să încerce lucruri noi și să învețe de la zero, dacă văd o oportunitate într-o altă zonă decât cea pentru care s-au pregătit în facultate. “Cu toate acestea, deocamdată, cel mai mult sunt atrași de domenii precum IT, marketing, media și chiar vânzări, pentru că este un sector care vine cu promisiunea unei ascensiuni rapide și în care rezultatul muncii lor se vede imediat. Și, surprinzător sau nu, și domeniile acestea au nevoie e­xact de acei diferențiatori despre care vorbeam mai sus și care sunt specifici Generației Z. Drept urmare, companiile din aceste domenii sunt și cele care s-au mulat cel mai mult după tinerii Z”, explică Bogdan Badea.

Când vine vorba de abilitățile reprezentanților noii generații, CEO‑ul eJobs spune că ierarhia abilităților pe care le cer angajatorii s-a schimbat, iar acest lucru arată cât de puternică este amprenta pe care au lăsat-o cei din Generația Z. “În urmă cu nu mai mult de trei ani, foarte importante erau skillurile tehnice, în timp ce acum cele mai căutate și, de multe ori, chiar obligatorii sunt skillurile soft, precum capacitatea de a rezolva pro­bleme complexe, flexibilitatea, creati­vitatea, capacitatea de negociere și așa mai departe”, explică Bogdan Badea, adăugând că dacă în 2015 creativitatea era pe ultimul loc într-un top 10 al celor mai cerute skill-uri, acum este pe locul al treilea. Dincolo de aces­tea, vor fi obligatorii limbile străine, ski­llurile digitale și cele sociale, dar nu la nivel generalist și de amator, ci supespecializat și granulat, astfel încât să devină atuuri reale pentru candidați, precizează reprezentantul companiei de recrutare.

“Pare o generație foarte interesantă și relaxată, dar este una dintre cele mai «delicate» generații cu care au avut de-a face, până acum, angajatorii. Și asta vine nu doar din mentalitatea lor, ci și din faptul că sunt extrem de digitalizați și conectați, ceea ce îi face și foarte pretențioși. Iar angajatorii, vor – nu vor, trebuie, cumva, să țină pasul și să se adapteze” -Bogdan Badea, CEO al eJobs Group.

Când este întrebat care sunt cele mai noi tendințe pe piața muncii, Bogdan Badea spune că personalizarea și autenticitatea sunt cele mai noi tendințe și cele mai mari provocări, totodată. Pentru că nu e simplu pentru o companie, care reprezintă, în esență, o entitate atât de amplă, de complexă și de înrădăcinată în proceduri și rigori, să se “dezbrace” de aceste armuri și să coboare puțin printre oameni, să asculte ceea ce își doresc, să poată să implementeze acele lucruri și, mai departe, să le vorbească pe limba lor. “Rupte în segmente mai mici, cele două înseamnă superdigitalizare, prezență pe un număr cât mai mare de canale de comunicare, activități și activări foarte nișate și targetate, o permanentă conectare la ce vor angajații și candidații”, spune CEO-ul eJobs, subliniind preocuparea pentru a crea și a întreține ceea ce se numește “reputație de angajator”. “Este momentul în care companiile, cu identitatea lor de angajator, trebuie să învețe să iasă din umbră sau dintr‑o zonă gri a obișnuinței care nu are cum să le aducă ceea ce caută acum cu atât efort: să atragă cei mai buni candidați din piață și să rețină cei mai buni angajați din companie”, mai spune Bogdan Badea.

The Young and the Cashless

Când vine vorba de bani, Generația Z este cashless și contactless. Este supranumită Generația Smartphone și dă tonul în plățile mobile. Statisticile Current, un fintech care oferă carduri de credit adolescenților și soluții de gestionare a banilor prin intermediul unor platforme mobile intuitive, arată că este de 4 ori mai puțin probabil ca un adolescent american să facă tranzacții cu bani cash și că acesta folosește bani cash doar pentru 6% din tranzacțiile pe care le fac. Reprezentanții Current spun că adolescenții nu vor să facă banking cu o bancă și migrează către soluțiile mai ușor de folosit și mai rapide.

Florin Dănescu, președinte executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB), este de părere că trebuie să pri­vim în viitor și să vedem dacă nu cumva extensia Generației Z va fi continuă, dacă nu cumva toate generațiile viitoare vor fi extrem de abile când vine vorba de internet și tehnologii, și cred că știm cu toții răspunsul: vine un val nou tehnologic, internetul tuturor lucrurilor și vehicule autopilotate, totul va fi interconectat și foarte ușor de folosit, foarte rapid, iar noile generații se vor naște în acest mediu. Vor locui în case interconectate, în orașe inteligente, vor crește între dispozitive care vor comunica între ele de la distanță, iar lumea bancară nu doar că nu face excepție, ci face parte din liderii acestei tranziții către o economie inteligentă. “Privind către valul de optimism cu care au fost primite cardurile contactless în România, putem extrapola și putem vedea sucursala viitorului, complet automatizată. Băncile pot să introducă – și unele au făcut-o deja – interfețe complet automate, conectate local sau la distanță. Este adevărat că nu toți clienții din România sunt pregătiți pentru acest lucru, însă generația tânără, mai ales din mediul urban, folosește astfel de servicii mobile și complet automatizate într-o proporție foarte mare. În fapt, generațiile noi urcă procentajul României la capitolul digitalizare”, arată reprezentantul ARB.

„Privind către valul de optimism cu care au fost primite cardurile contactless în România, putem extrapola și putem vedea sucursala viitorului, complet automatizată” – Florin Dănescu, președinte executiv al ARB.

Florin Dănescu precizează însă că, dacă ar fi să realizăm un portret al clientului bancar român, el nu este foarte “digital” în acest moment, având în vedere faptul că doar 11% dintre utilizatorii de internet din România au folosit online banking-ul în 2017. Prin comparație, media europeană este de 61%, iar în țări precum Finlanda sau Olanda, procentul ajunge la 93%. De alt­fel, românii nu sunt foarte digitali nici când vine vorba de cumpărături – doar 23% dintre utilizatorii de internet au realizat cumpărături online în 2017, față de 68% media UE. Sumarizând, suntem în general pe ultimele locuri în UE în ceea ce privește comportamentele digitale, însă pe un trend de creștere. Situația este urmarea unui mix de factori divergenți, explică reprezentantul ARB. Spre exemplu, diviziunea digitală rămâne un flagel semnificativ, decalajul dintre mediul rural și urban în ceea ce privește accesul la internet fiind de peste 30 puncte procentuale. În același timp însă, până și numărul celor din segmentul 60-69 de ani care folosesc internetul mobil este în creștere, iar gradul de utilizare a internetului de mare viteză din România a urcat de la 45% în 2016 la 72% anul trecut. “Chiar dacă progresele sunt momentan lente în ceea ce privește comportamentul digital al clientului, trebuie să ne pregătim pentru noua generație, după X, Y sau Z, generația de nativi digitali. Băncile pot să țină pasul cu cerințelor lor, însă nu putem accelera tranziția întregii rețele de sucursale și servicii la acest nivel, întrucât există un decalaj digital semnificativ la nivelul României”, arată Florin Dănescu, adaugând că tocmai acesta este motivul pentru care ARB și-a asumat deja Agenda Digitală pentru 2020, pentru a reduce deficitul digital și, implicit, decalajul între această Generație Z și cele anterioare.

Eșecul, primul pas spre inovare

Când vine vorba de eșec, Generației Z nu îi este teamă să îl accepte. De fapt, peste 80% dintre reprezentanții ei consideră că acceptarea eșecului în cadrul unui proiect îi ajută să fie mai inovatori, iar 17% cred că eșecul îi face să accepte mai ușor riscuri noi, conform unui studiu întreprins de EY. De asemenea, peste două treimi (70%) dintre reprezentanții acestei generații cred că este mai important să fii perceput ca o persoană deschisă și curioasă decât să deții o anumită aptitudine sau cunoștințe de specialitate. În plus, membrilor Generației Z nu le este teamă să se confrunte cu o nouă provocare, aproape un sfert dintre aceștia (24%) fiind încântați și onorați de o astfel de oportunitate.

“Pentru a-i avea drept consumatori trebuie să îi facem să se simtă conectați social, implicați. Vor să fie băgați în seamă. Sunt zei!” – George Man, Managing Partner Creative Market

Generației Z nu îi este frică să facă greșeli, mai ales când poate învăța din acestea. Aproape toți reprezentanții Generației Z (97%) sunt deschiși la evaluări, în mod constant sau după finalizarea unui proiect sau a unei sarcini importante, iar 63% dintre respondenți preferă să primească feedback constructiv, punctual, în tot timpul anului. “Generația Z intră într-o lume în transformare totală de paradigmă. Părinții și bunicii tinerilor din Generația Z au trăit etapele de educație – muncă – re­paos într-un mod liniar, în timp ce ei vor avea o traiectorie cu totul diferită. Tinerii care intră acum în lumea muncii vor aborda secționat și interactiv aceste trei etape de viață ca efect al erei digitale asupra felului cum lucrăm. Peisajul economic extrem de dinamic, cerințele de competențe noi la fiecare cinci ani, faptul că vârsta de pensionare crește în permanență, în timp ce sistemul de pensii devine limitativ, toți acești factori fac ca Generația Z să devină una dintre cele mai «elastice». Este extrem de binevenit faptul că Generația Z arată flexibilitate și disponibilitate pentru inovație și deschidere pentru eșecul aferent, pentru cicluri de învățare și reînvățare”, spune Andreea Mihnea, HR Director la EY România și Repu­blica Moldova și EY South East Europe Talent Leader.

Zeii rețelelor sociale

Mediul favorit al Generației Z sunt rețelele sociale. Sunt globali, vizuali și extrem de conectați din punct de vedere tehnologic și au o capacitate de atenție de doar 8 secunde. “Își fac viitorul așa cum vor ei. Ei îl creează! S-au născut și au crescut în vremuri dificile, în recesiune, când lumea se confrunta cu multe probleme – tero­rism, schimbare climatică, creșterea populismului. Cercetătorii spun că ei sunt generația care va schimba cel mai profund și mai dinamic societatea așa cum o știm noi”, spune George Man, Managing Partner la Crea­tive Market.

Între Millennials și Generația Z va fi o diferență extrem de mare, impactul tehnologiei este atât de mare, încât Millennials vor avea realmente probleme în a înțelege generația Z. Este cea mai conectată, educată și sofisticată generație din punct de vedere tehnologic. “Sunt early adopters, brand managers, influencers. Creează conținut natural și original cu mare ușurință și de aici vine diferența dintre valorile Millennials și cele ale Generației Z. Sunt conduși de valori de leadership – individualitate și creativitate”, arată George Man.

Cum captezi atenția acestei noi generații? Reprezentantul Creative Market spune că brandurile trebuie să vină către ei cu altfel de valori și trebuie să își reformeze cu totul modul în care gândesc, pentru că trebuie să le ofere autonomie și creativitate. Trebuie să îi implici și să le dai posibilitatea să interacționeze cu brandul tău. Și totul trebuie să se întâmple în 8 secunde. “Gramatica nu mai există, își doresc să scrie la fel de rapid pe cât vorbesc, așa că fac orice concesii. Iau decizii mai mult emoțional decât rațional. Cred foarte mult în opinia specialiștilor, a influencerilor. Și pentru a-i avea drept consumatori trebuie să îi facem să se simtă conectați social, implicați. Vor să fie băgați în seamă. Sunt zei!”, spune George Man. Reprezentanții Generației Z sunt conectați la 4-5 device-uri pe care se uită în același timp, astfel că brandurile trebuie să fie pe toate canalele, cu frecvență enormă, cu mesaje dife­rite pentru fiecare canal și cu o creativitate intensă.