GDPR-ul și fotografiile

Reading Time: 3 minute

Regulamentul General pentru Protecția Datelor, GDPR, a devenit o realitate pentru mare parte din noi, și va schimba modul în care ne raportăm, spre exemplu, la fotografii. GDPR susține că fotografiile cu oameni în cadru, oameni care pot fi identificați, sunt considerate informații personale și trebuie tratate cu grijă. În afară de situația în care folosești fotografia pentru știri sau artă, trebuie să ai consimțământul persoanei respective de a face respectiva imagine publică.

Text de Cătălina Istrătescu

Consimțământul trebuie dat

Este o serie de scenarii ce îți vor cere ție ca fotograf profesionist să obții și să consemnezi consimțămantul subiecților din cadru, dacă spre exemplu faci fotografii angajaților unei anumite firme. În acest caz, consimțământul respectiv trebuie să fie individual, adică nu este de ajuns să fi semnat un act cu conducerea companiei în acest sens pentru o implementare corectă a GDPR.

Aceste consimțăminte trebuie înregistrate și stocate pentru o perioadă lungă de timp. Într-adevăr, aceasta poate deveni ușor o povară, din moment ce o să-ți mănânce timp și spațiu de stocare. Și, dacă nu ești destul de atent, ai șanse să ajungi să plătești sume considerabile.

Dar cum fac asta? Nu pot să fac, pur și simplu, ce am făcut mereu?

Imaginile sau fețele de pe imagine pot fi procesate automat pentru a identifica o persoană, un exemplu în acest sens fiind ce a făcut Facebook când a introdus auto-tagging-ul diferitelor persoane în fotografiile urcate pe rețeaua de socializare.

{GDPR definește datele biometrice ca `date personale rezultate din prelucrarea tehnică specifică legată de caracteristicile fizice, fiziologice sau comportamentale ale persoanei, care duc la confirmarea identității unice a persoanie respective.}

Fotografiile oamenilor, în special cele ce pot fi folosite pentru a le identifica, în conformitate cu reglementările GDPR, sunt considerate date personale și pot fi procesate doar în următoarele situații:

Dacă subiectul și-a dat consimțământul explicit.

Dacă este necesară procesarea pentru a fi în concordanță cu o anumită legislație.

Dacă procesarea este necesară pentru a proteja viața subiectului sau a altei persoane.

Dacă procesarea este necesară deoarece astfel se duce la bun sfârșit o acțiune de interes public sau în exercitarea atribuțiilor unei autorități oficiale.

Dacă este necesară pentru colector pentru a-și proteja interesul legitim, în afara situației în care acesta se suprapune cu interesele, drepturile sau libertățile subiectului în cauză.

Subiecții trebuie informați în legătură drepturile lor

Dreptul la acces – Poți să primești oricând, la cerere, o copie a datelor personale stocate.

Dreptul de rectificare – Poți cere ca informațiile tale să fie actualizate și corecte.

Dreptul de ștergere – Poți cere ca datele tale personale să fie șterse, în toate cazurile în afară de acela în care acestea constituie o obligație legală.

Portabilitatea datelor – Poți cere să ai informațiile disponibile într-un format structurat.

Dreptul de limitare a procesării – Poți cere organizației respective să nu-ți mai prelucreze datele sau să o facă doar în anumite condiții.

Dreptul de a depune plângere – Ai dreptul de a depune plângere către autoritățile locale specializate pentru acest lucru.

Dreptul de a retrage consimțământul – Trebuie să fie la fel de ușor să-l retragi cum a fost să-l oferi.

Concluzie: Având în minte aceste informații, ar trebui ca orice fotograf să aibă șanse mici de a fi penalizat sau tras la răspundere pentru anumite posibile consecințe ale activității sale principale.

Pentru mai multe informatii legate de GDPR, vizitați GDPR Advisors.