Gabriel Albu: Mulți cred că se pot îmbogăți peste noapte din criptomonede. Dar câți știu că au și niște taxe de plătit și ce consecințe sunt în caz de neconformare?

Bitcoin, Ethereum, Solana și Dogecoin sunt câteva dintre cele mai populare criptomonede în care oamenii au investit în ultimii ani. 2021 a fost un an de referință pentru piața globală de crypto, a cărei valoare a ajuns până la 3 trilioane de dolari. Cu toate acestea, când vorbim despre investițiile în crypto trebuie să avem în vedere caracterul lor extrem de volatil: te poți îmbogăți peste noapte, iar a doua zi poți pierde mult, la fel de rapid. Dar și obligațiile fiscale aferente, a căror neîndeplinire poate avea chiar consecințe penale.

De Gabriel Albu

Piața criptomonedelor a atras și atenția românilor care, de-a lungul anilor, și-au dezvoltat apetitul pentru astfel de investiții în monedele virtuale. Totuși, e bine să avem în vedere că vorbim de instrumente financiare nereglementate și deosebit de fluctuante. Gradul de speculație pentru aceste instrumente putem spune că este de la zero la infinit. 

Astfel, una dintre regulile de bază atunci când ne îndreptăm către aceste instrumente volatile este să nu investim toți banii pe care îi avem puși deoparte (regulă valabilă, de altfel, pentru orice fel de investiție, nu doar în criptomonede, dar aplicabilă într-un mod cât mai conservator pentru discuția de față). Ci doar acele sume pe care, dacă le-am pierde (în crypto trebuie să ne obișnuim cu ideea că putem pierde totul într-o singură secundă), situația noastră financiară nu va fi grav afectată.

Spre deosebire de moneda convențională, care are, putem spune, o garanție din partea statului emitent, atunci când vorbim despre convertirea ei în bunuri și servicii, de a servi drept instrument de plată, monedele virtuale sunt creații blockchain, negarantate de nimeni cu nimic.

Însă, odată cu creșterea în popularitate a tranzacțiilor cu criptomonede, o nouă întrebare apare: ce am de făcut din punct de vedere fiscal și ce taxe am de plătit?

Încă din anul 2019, odată cu modificarea Codului fiscal, câștigurile obținute din transferul de monedă virtuală sunt încadrate în categoria de venituri din alte surse, a căror cotă impozabilă este de 10 % din diferența pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție (adică din profit). Contribuabilii care obțin aceste câștiguri au obligația de a depune declarația unică privind impozitul pe venit până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.

Legiuitorul instituie și o excepție, pentru câștigul mai mic de 200 lei, dacă totalul câștigurilor dintr-un an fiscal nu depășește 600 lei.

Când devine un câștig din transferul de monedă virtuală impozabil, în mod concret?

Una dintre aceste situații este în momentul conversiei dintr-o criptomonedă într-o monedă convențională. Dar transferul de monedă virtuală (ca operațiune impozabilă) se poate concretiza în mai multe feluri: spre exemplu, conversia dintr-o monedă virtuală în altă monedă virtuală sau chiar achiziționarea de bunuri cu astfel de monede.

Totuși, având în vedere caracterul nereglementat al acestor tranzacții, precum și accesare a portofelului electronic care le contorizează, devine dificil atât pentru contribuabil, cât și pentru organele fiscale să declare/ să taxeze venituri cât timp nu se transformă într-o monedă convențională.

Chiar și în contextul conversiilor crypto – monedă convențională, este greu de determinat profitul, iar acest lucru depinde de la o platformă de conversie la alta. Dacă în spatele unui portofel electronic s-ar afla un cont bancar real, care iese din sfera virtualului, atunci este mai ușor atât pentru contribuabil, cât și pentru organul fiscal să identifice veniturile impozabile.

Atenție, tranzacțiile cu criptomonede pot genera inclusiv riscuri de ordin penal – evaziune fiscală, spălare de bani

Acei contribuabili care obțin câștiguri din operațiunile specifice cu monede virtuale (transferul de criptomonede) sunt obligați să plătească o cotă de 10% cu titlu de impozit de venit. Nerespectarea acestei obligații de declarare a veniturilor și de plată a impozitului poate constitui infracțiunea de evaziune fiscală în condițiile art. 9 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 241/2005: 

(1) Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale:

• ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
• omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;

În toate celelalte cazuri, sustragerea de la obligațiile fiscale constituie contravenție și este sancționată conform art. 366 din Codul de procedură fiscală: Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii, infracţiuni:

b) neîndeplinirea de către contribuabil/ plătitor la termen a obligaţiilor de declarare prevăzute de lege, a bunurilor şi veniturilor impozabile sau, după caz, a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume, precum şi orice informaţii în legătură cu impozitele, taxele, contribuţiile, bunurile şi veniturile impozabile, dacă legea prevede declararea acestora.

Impozitarea tranzacțiilor cu criptomonede în alte țări

Dacă în România cota de impozitare a veniturilor provenite din transferul de monedă virtuală este de 10%, în alte state din Europa regimul diferă, de la reglementarea unui regim impozabil diferit între tranzacțiile ocazionale și cele făcute în mod continuu până la stabilirea unor cote ridicate de până la 66%.

De exemplu, Franța încearcă să țină sub control fenomenul tranzacțiilor cu crypto, taxând acele vânzări de monede virtuale ocazionale cu 66% din câștig, în timp ce cota pentru persoanele care sunt active pe această piață și tranzacționeză în mod uzual scade la 28%.

O astfel de diferențiere se face și în Spania, unde tranzacțiile realizate pe termen scurt (în decurs de mai puțin de un an) se impun unor cote cuprinse între 24,74% și 52%, în timp ce persoanele care tranzacționează pe termen lung vor fi taxate cu procente între 19% – 23%. Procentul este stabilit în funcție de câștigul efectiv obținut într-un an.

În Norvegia, cota pentru tranzacțiile cu crypto este stabilită la 25%. Mai mult decât atât, statul norvegian susține pierderile din vânzarea de monede virtuale, acestea din urmă fiind deductibile. Interesant este faptul că, în această țară nu doar tranzacțiile cu crypto monede reprezintă prilej de impozitare, ci și minarea efectivă fiind considerată venit din alte surse.

În alte țări precum Germania, taxele sunt datorate către stat doar dacă tranzacționezi în primul an de la primirea sau achiziția monedei virtuale, iar în Portugalia se afla într-o situație asemănătoare României înainte de apariția dispozițiilor exprese referitoare la aceste tranzacții, neexistând până la acest moment reglementări în domeniu.

Reglementarea la nivelul Uniunii Europene

La nivelul Uniunii Europene, problemele pe care le ridică tranzacțiile cu monede virtuale în materie de evaziune fiscală au fost sesizate de către Comisia Europeană. În data de 15 iulie 2020, aceasta din urmă a adoptat un nou plan de acțiune. Comisia și-a propus, pentru anul 2021, actualizarea directivei privind cooperarea administrativă în materie fiscală. Nevoia acestei actualizări a fost chiar apariția unor mijloace alternative de plată și investiții precum moneda electronică, care ar putea submina progresele înregistrate în ultimii ani în ceea ce privește transparența fiscală și prezintă, totodată, riscuri semnificative de evaziune fiscală. 

În luna iulie a anului trecut, Comisia Europeană a propus un nou set de reguli, cu scopul de a actualiza Directiva privind cooperarea administrativă în materie fiscală şi a extinde domeniul de aplicare a activelor crypto şi a monedei electronice.

CE propune o modificare a Regulamentului UE din 2015 privind transferurile de fonduri (Regulamentul 2015/847), prin care domeniul de aplicare a acestuia urmează să fie extins la transferurile de crypto-active. Aceasta înseamnă că furnizorii de servicii de crypto-active vor trebui să includă informații complete cu privire la expeditorul și beneficiarul acestor transferuri pentru toate transferurile de active virtuale, la fel cum procedează în prezent prestatorii de servicii de plată pentru transferurile electronice.

Se aplică același raționament ca în cazul regulamentului inițial privind transferurile de fonduri: pentru a identifica persoanele care trimit și primesc crypto-active în scopuri de CSB (Combaterea Spălării Banilor)/CFT (Combaterea Finanțării Terorismului), trebuie să fie identificate posibilele tranzacții suspecte și, dacă este necesar, aceste tranzacții să fie blocate.

Comisia Europeană trage un semnal de alarmă asupra faptului că aceste crypto-active sunt utilizate din ce în ce mai mult în scopul spălării banilor și în alte scopuri infracționale, motiv pentru care această modificare trebuie să fie adusă de urgență. De asemenea, aceasta aliniază legislația UE la principalele standarde ale Grupului de Acțiune Financiară Internațională.

Normele propuse interzic posibilitatea de a deschide sau de a utiliza un cont anonim de crypto-active. De asemenea, acestea extind posibilitatea oferită statelor membre de a obliga furnizorii de servicii de crypto-active stabiliți pe teritoriul lor care își au sediul central într-un alt stat membru să desemneze un punct central de contact (astfel cum procedează deja în cazul emitenților de monedă electronică și al prestatorilor de servicii de plată).

Comisia propune și instituirea obligației ca toți furnizorii de servicii de crypto-active care participă la transferuri de crypto-active să colecteze și să pună la dispoziție date privind inițiatorii și beneficiarii transferurilor de active virtuale sau de crypto-active pe care le efectuează.

Sfaturi pentru persoanele care doresc să investească în crypto

Oamenii care sunt tentați să investească în aceste monede virtuale trebuie să se informeze foarte bine înainte de a investi și în legătură cu aspectele de fiscalitate ale tranzacțiilor cu criptomonede, să se educe, să se familiarizeze cu termenii și să fie pregătiți atât pentru pierderi (știm foarte bine că s-au înregistrat fluctuații majore chiar și de la o zi la alta), cât și pentru câștigurile generate de fluctuațiile pozitive.

Dacă până acum nimeni nu-și punea problema că aceste câștiguri din tranzacțiile cu criptomonede trebuie declarate și ele autorităților fiscale, ei bine, iată că nici veniturile de acest tip nu sunt exceptate de la legislația fiscală.

Informați-vă foarte bine înainte, investiți cu măsură, nu toți banii pe care i-ați economisit, obișnuiți-vă cu ideea că puteți câștiga foarte mult, dar, în aceeași măsură, puteți pierde totul și declarați veniturile câștigate autorităților fiscale, conform obligațiilor legale în vigoare.

Bio Gabriel Albu

Gabriel Albu este un avocat cu experiență vastă, fondator al casei de avocatură Albu Legal, specializată în dreptul penal al afacerilor, de al cărui nume se leagă și succesul celebrului dosar Rompetrol II. Gabriel este indicat de prestigiosul anuar internațional de specialitate Legal 500 ca “Leading Individual” pentru domeniul dreptului penal al afacerilor. Înainte de a se concentra pe practica de drept penal al afacerilor, avocatul a lucrat în firme de top, precum Linklaters, CMS Cameron McKenna și Salans (în prezent, Dentons).

Începând cu anul 2005, încă din perioada activității în cadrul firmelor de avocatură internaționale, Gabriel a început practica de drept penal al afacerilor. Din anul 2008, în cadru independent, Gabriel s-a dedicat întru totul dreptului penal al afacerilor, fiind unul dintre pionierii acestui domeniu de practică profesională în România, la nivelul profesional de sofisticare la care este el înțeles astăzi.

Gabriel Albu a fost implicat într-un număr mare al cauzelor penale de nivel înalt derulate în România. Gestionează cauze complexe, la cel mai înalt nivel de reprezentare, implicând îndeosebi acuzații de evaziune fiscală și fraudă împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, acuzații de corupție, de fraudă financiară, infracțiuni de serviciu, pe piața decapital și fraude privind achizițiile publice. Deține o solidă și diversă experiență în domeniul corporate, asistând și reprezentând un număr mare de companii – multinaționale și locale și persoane fizice din cadrul acestora în proceduri penale complexe, aflate sub atât sub jurisdicția națională, cât și cu elemente internaționale.