Gabriel Albu: Mediul de business, risc de „contagiune” penală în pandemie

Gabriel Albu: Mediul de business, risc de „contagiune” penală în pandemie

În acest tumult economic și de sănătate publică, este posibil să nu conștientizăm o serie de riscuri penale pe care le putem întâmpina ca persoane fizice, antreprenori și mediu de business, ca urmare a deciziilor pe care le luăm.

Statul român se confruntă deja și se va confrunta cu o criză bugetară foarte gravă, iar într-un astfel de context, precum și în alte contexte similare, s-a dovedit că are prostul obicei de a încerca să reglementeze o astfel de problemă chiar și în moduri foarte contondente – o opinie personală – inclusiv chiar de a abuza de arma dreptului penal. Prin urmare, o să vă expun o serie de riscuri penale pe care antreprenorii, business-urile și le pot asuma în această perioadă, pe fondul faptului că este o nevoie evidentă de a lua decizii în timp real, care să țină pe linia de plutire activitățile pe care le întreprindem cu toții. Și, în acest context, putem resimți o anumită ușurință de a lua decizii, atât timp cât deciziile respective au o țintă primordială și anume diminuarea costurilor și maximizarea veniturilor.

Să începem cu șomajul tehnic. Ca urmare a diminuării volumului de activitate, șomajul tehnic pentru o parte sau pentru toți angajații poate fi una dintre măsurile luate de angajatori pentru diminuarea costurilor. Atenție însă, această chestiune presupune asumarea pe proprie răspundere a unei diminuări consistente de activitate. Și atenție ce ar putea însemna această diminuare de activitate, pentru că nu avem încă o reprezentare despre cum vor interpreta autoritățile acest lucru. Ne putem aștepta și este rezonabil să ne așteptăm la verificarea acestor chestiuni, atunci când statul se va confrunta în mod grav cu criza bugetară ce este iminentă. Șomajul tehnic trebuie să fie unul real. S-ar putea ca multe companii să fie tentate să activeze șomajul tehnic, dar cu menținerea în activitate, parțială probabil, a unora dintre angajații care formal ar figura în șomaj tehnic. În acest caz, opțiunea legală ar fi contractul de muncă parțial, part-time, nu șomajul tehnic.

Un al doilea exemplu la care ne putem gândi foarte ușor este cel al adeverințelor date de angajator pentru deplasările în interes profesional. Atenție însă, eliberarea acestor documente presupune asumarea pe proprie răspundere de către angajator a două aspecte, anume că activitatea respectivă este esențială și că nu poate fi realizată în regim de tele-muncă. Cu toții putem trata cu ușurință asumarea acestor două chestiuni, dar atenție că ele pot fi luate în analiză și oricând se poate întâmpla, să zicem, „un accident”, în cazul în care un organ al statului poate să conchidă că una din aceste condiții nu este îndeplinită, caz în care vorbim de infracțiunea de fals în declarații.

În continuare, apelarea la facilitățile puse la dispoziție prin OUG 42/2020, programul de ajutorare a IMM-urilor, presupune prezentarea unor documente justificative și declararea pe proprie răspundere a unor împrejurari ce țin de evoluția activității proprii. Cred că ne este clar tuturor că interpretarea propriu-zisă a acestor împrejurări ce fac obiectul declarațiilor nu este o chestiune deloc clară. Sens în care ea lasă pe viitor calea unor interpretări divergente între business-ul privat și autoritatea statului chemată să analizeze respectivele declarațiile. Iarăși, riscul poate fi cel al infracțiunii de fals în declarații, înșelăciune, obținere ilegală de fonduri sau, daca vorbim de programe finanțate din fonduri europene, chiar fraudă cu fonduri europene.

O altă situație la care este recomandat să reflectăm se referă la obținerea certificatelor de urgență. O problemă similară cu cea expusă mai devreme – riscăm infracțiuni precum fals în declarații, înșelăciune, obținere ilegală de fonduri. De ce zic și înșelăciune? Pentru că respectivele certificate pot fi utilizate de către beneficiarii lor inclusiv în relații private, pentru a invoca forța majoră sau impreviziunea, pentru a solicita suspendări sau diminuări de costuri, chirii ș.a.m.d. În măsura în care declarațiile ce stau la baza obținerii certificatului pot fi privite ca nefiind corespunzătoare adevărului, până și partenerii contractuali vor putea formula o plângere penală împotriva beneficiarului certificatului.

O altă chestiune de luat în calcul: invocarea față de parteneri contractuali a unei situații de impreviziune sau unei situații de forță majoră. Atenție, cu toții ne putem confrunta cu o diminuare de activitate și suntem tentați să facem acest lucru, însă reprezentarea în fals a acestor împrejurări sau chiar și reprezentarea exagerată pot intra sub incidența legii penale, mai exact a infracțiunii de înșelăciune.

La toate aceste chestiuni ar fi util ca mediul de business să reflecte. Nu în sensul de a nu face uz de instrumentele puse la dispoziție de lege, atât de legea civilă (teoria impreviziunii, respectiv forța majoră), cat și de instrumentele puse la dispoziție de ordonanțele militare și celelalte reglementări adoptate în contextul pandemiei, pentru a ne menține pe linia de plutire – atenție însă la chestiunile de detaliu. În acest tumult, toată lumea este tentată să apeleze la orice fel de instrumente pentru a-și menține activitatea funcțională, dar la un moment dat, ar putea veni o “scadență”, atunci când aceste chestiuni sunt luate în analiză. Mai ales de autorități, dar și de partenerii contractuali.

Gabriel Albu este Managing Partner și fondator Albu-Legal, firmă de avocatură boutique specializată în dreptul penal al afacerilor. De-a lungul timpului, avocatul Gabriel Albu a fost implicat într-un număr mare de cauze penale de nivel înalt în România, gestionând dosare complexe, la cel mai înalt nivel de reprezentare, care au implicat îndeosebi acuzații de evaziune fiscală și fraudă împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, acuzații de corupție, fraudă financiară, infracțiuni de serviciu, pe piața de capital și fraude privind achizițiile publice. Gabriel Albu deține o experiență solidă și diversă în domeniul corporate, asistând și reprezentând un număr mare de companii – multinaționale și locale – și persoane fizice din cadrul acestora în proceduri penale complexe, aflate atât sub jurisdicția națională, cât și cu elemente internaționale. Cel mai recent succes obținut de Gabriel Albu a fost dosarul cunoscut generic drept „Rompetrol II”, unde echipa coordonată de acesta a reușit obținerea clasării dosarului.