FutureStation: Cum se pot pregăti companiile pentru viitor

FutureStation: Cum se pot pregăti companiile pentru viitor

Companiile care vor să afle cum pot rămâne relevante pentru generațiile ce vor intra în câmpul muncii în 2030 sau vor să știe care sunt abilitățile pe care trebuie să se concentreze în viitor, ori să își imagineze cum vor arăta retailul sau domeniul imobiliar de mâine, au în față o „fereastră” prin care pot privi în viitor: foresight.  

Diana Stafie, fondatoare FutureStation, o agenție de consultanță în foresight ne-a explicat cum poate ajuta o strategie prospectivă organizațiile să înțeleagă schimbările, să identifice noi tendințe, să stimuleze inovația și, cel mai important, să se pregătească pentru viitor.

Ce înseamnă strategie prospectivă sau, în limbajul culturii care a generat acest concept, Foresight?

Foresight nu este nici știință, nici artă. Pe de o parte, Foresight dispune de un arsenal de instrumente și metodologii utilizate în prospectarea viitorului și în planificare strategică; iar pe de altă parte, pornește de la premisa că viitorul nu este predeterminat sau liniar și trebuie să ne gandim la el în mod explorativ. Deși cel mai uzual este să aplicăm metodologia și abordarea de Foresight la nivel de organizații private și instituții publice, procesul poate aduce multă valoare și la nivel individual.

Cum percepe mediul de business românesc acest tip de strategie? Există interes sau mai degrabă noi ne situăm, ca în multe alte domenii, la început?

Există din ce în ce mai mult interes. Organizațiile se raportează acum diferit la incertitudine și au devenit mult mai dornice să înțeleagă tendințe, semnale de schimbare și să dezvolte o cultură internă de gândire în alternative. Evenimentele recente au „sprijinit” într-un fel această evoluție: cu cât gradul de incertitudine este mai ridicat, cu atât valoarea unei strategii construite în baza scenariilor de viitor crește. Foresight este despre pregătire, pregătire pentru diferitele riscuri, dar și oportunități pe care le poate oferi viitorul. Cu cât sunt mai pregătite, cu atât organizațiile pot dezvolta avantaje competitive și se pot repoziționa mai rapid.

De ce companiile ar trebui să dezvolte o astfel de practică/cultură, cum le ajută mai exact?

Companiile și organizațiile activează într-un context extrem de complex, în care schimbarea se produce într-un ritm tot mai accentuat, pe măsură ce societatea progresează. Pentru a ține pasul cu acest ritm fulminant, companiile trebuie nu numai să înțeleagă foarte bine mediul în care activează, ci și care sunt posibilele scenarii de dezvoltare pentru ele în viitor. Devine tot mai important nu doar să faci performanță în prezent, ci și să poți crea și valorifica viitorul unei companii. Să ai capacitatea de a rămâne relevant și mâine și de a identifica din timp cele mai bune oportunități pentru companie sau de a fi pregătit pentru orice scenariu, pozitiv sau negativ. Cu cât ești mai pregătit, cu cât conștientizezi din timp anumite posibile contexte, cu atât vei reacționa mai repede când și dacă unul dintre acestea se va produce. Eșecul vine în lipsa acțiunii și, dacă ești un factor de decizie, ți-ar plăcea să ai la dispoziție capacitatea de avertizare timpurie.

Cum ar trebui integrată strategia prospectivă în cultura organizațională? Se adresează ea doar managerilor C-level sau unele noțiuni ar trebui să fie familiare și altor posturi din cadrul unei companii?

În primul rând, trebuie să evaluezi strategiile și capacitățile organizației tale. În al doilea rând, trebuie să colaborezi intern cu toată echipa pentru a construi o înțelegere comună a acestora. Apoi, organizația poate identifica ce megatendințe viitoare se întrevăd și pot influența industria în care activezi, pentru a putea începe să construiască mai multe scenarii pentru viitorul domeniului respectiv. Folosind aceste instrumente de Foresight, o companie începe să exploreze schimbările structurale aflate în curs și dinamica viitoare a industriei și se poate pregăti în consecință.

Într-un fel, ceea ce face o astfel de strategie este în primul rând să seteze o atitudine de prevenție și înțelegere a unor posibile evoluții ale unei situații sau domeniu. Este ea o practică punctuală pentru companii sau ar trebui introdusă în practicile curente? Și se adresează companiilor foarte mari sau chiar și micilor antreprenori?

În Foresight mereu privim viitorul ca pe un proces explorativ și scopul este de a ne menține relevanța, atât ca instituție publică, corporație sau companie antreprenoriala, dar și la nivel individual. Vă dau un singur exemplu: într-un astfel de studiu pe care l-am realizat recent despre cum va arăta viitorul muncii în Europa Centrală și de Est, am descoperit puternice tendințe de digitalizare și colaborare între oameni și roboți. Nu trebuie să fii neapărat o companie mare pentru a înțelege că în viitor abilitățile digitale, descentralizarea procesului muncii, flexibilitatea și învățarea continuă vor caracteriza procesul muncii; acestea sunt aspecte pe care fiecare dintre noi, angajat sau profesionist într-un anumit domeniu, este bine să le cunoască pentru a rămâne relevant în joburile aferente. Astfel, Foresight ne poate ajuta să răspundem la întrebări precum: „cum va arăta profesia mea la orizont 2030?”, „cum mă vor influența schimbările din piața muncii, noile profesii apărute în următorii ani?”, „cum mă pregătesc eu pentru viitor și cum mă asigur că rămân relevant în piața muncii din 2030?”. Așadar, vorbim nu doar de prevenție, ci și de înțelegere a oportunităților pe care le avem în față.   

Cum ai ajuns tu să profesezi în acest domeniu care pare oarecum exotic? Ai urmat studii de specialitate?

Da, am avut imensa oportunitate să studiez domeniul în cadrul celor mai importante instituții din lume dedicate foresight-ului: International Certified Future Strategist, la European Commision and Kairos Future, Institute for the Future, University of Houston și Singularity University, toate trei din SUA, precum și la Copenhagen Institute for Future Studies, din Danemarca. Toate aceste instituții m-au format și acreditat ca specialist în Foresight, iar experiența de consultant mi-am început-o în Romania si apoi in Olanda, acolo unde am locuit o bună vreme. Momentan colaborez cu companii importante din sectoare precum retail, telecomunicații, sistemul bancar, producție, FMCG și imobiliare, dar și cu ONG-uri și instituții publice.

Ce te atrage cel mai mult la Foresight? Și care crezi că este cel mai valoros impact pe care analizele tale îl produc pentru o companie?

Dacă ar fi să ne uităm la diferitele beneficii ale muncii noastre, am spune că instrumentele Foresight îi ajută pe clienții noștri să rămână relevanți în lumea de mâine, relevanți atât pentru consumatori, cât și pentru angajați. Fie că se întreabă cum pot rămâne relevanți pentru generațiile care intră în câmpul muncii în 2025, fie că vor să știe care sunt abilitățile pe care trebuie să se concentreze în viitor sau să își imagineze cum va arăta retailul sau domeniul imobiliar de mâine, companiile au în față o fereastră prin care privesc în viitor. Acestea sunt însă doar câteva exemple.

De asemenea Foresight ne ajută să semnalăm posibilele schimbări care pot apărea pe piață, ajutând la atenuarea riscului de expunere la acestea. În plus, ne ajută să ne gândim la diferite alternative pentru viitor. Dacă folosești Waze, atunci te poți gândi la Foresight ca la un Waze pentru afaceri, îți oferă diferite rute/scenarii pentru a ajunge la destinație, te alertează când, pe drum, apar pericole sau schimbări (și acestea sunt inovațiile, noutățile care apar) și te poate ajuta să ajungi mai repede la destinația dorită, chiar înaintea “competiției”. Foresight ajută, de asemenea, la poziționarea ca jucător inovator, jucator care cunoaște și acționează asupra tendințelor și care devine un influencer în mediul de afaceri.

Pentru că noi activăm în media, nu pot să nu te întreb dacă ai avut ocazia să realizezi până acum o strategie prospectivă pentru acest domeniu. Și dacă da, care sunt direcțiile ce modelează acest domeniu?

Cu siguranță nu putem vorbi despre viitorul lumii fără să vorbim despre viitorul mass-media. Lumea se bazează pe un sector media puternic pentru a conecta oamenii cu mediul din jurul lor. Media este deja puternic influențată pe de o parte de avansul tehnologic, pe de alta de schimbările care au loc la nivelul societății în sine. Ne îndepărtăm de o lume în care organizațiile media controlează atât conținutul, cât și canalele de distribuție și ajungem direct la știri mergând la un anumit editor sau publisher, într-o lume din ce în ce mai caracterizată de „descoperire distribuită”, în care organizațiile media încă creează conținut, dar oamenii îl accesează prin canalele platformei, motoarele de căutare, rețelele sociale și agregatoarele de știri.

Modelul de business din spatele jurnalismului arată o nevoie tot mai mare de a găsi o soluție pentru a sprijini jurnalismul și pentru a maximiza creativitatea în industrie. Vedem deja că media este consumată on-the-go, că apare conceptul de „media personalizată” – cum ar fi aplicațiile de știri cu conținut curatoriat și targetat în funcție de interese, că deja vorbim de „open source media” – acele platforme în care abonații pot participa la conferințe, pot interacționa în discuții cu editorii, pot chiar contribui la setarea agendei și domeniilor de interes ale platformei. De asemenea, nu există niciun dubiu că tehnologia va modela felul în care va arăta media în viitor, de la folosirea AI (lucru care deja se întâmplă pe platforme precum The Washington Post sau Bloomberg), până la imixtiunea social media și folosirea tehnologiei blockchain.