Fundraising - un proces bidirecțional într-o echipă multidisciplinară - Revista Biz

Reading Time: 4 minute

Cum schimbăm părerile companiilor și a oamenilor care au impresia că ONG-urile doar iau și de ce contractele de sponsorizare sunt la fel de serioase între părți ca și alte contracte.

Text de Claudiu Butacu

În ultimii ani am simțit că parteneriatele și discuțiile despre sponsorizări în lumea ONG-urilor au evoluat, ba chiar am trecut printr-un proces de Blue Ocean Shift (proces ce poartă și numele unei cărți pe care v-o recomand cu drag de W. Chan Kim și Renee Mauborgne), unde autorii ne recomandă cum să ne îndepărtăm de anumite cutume, în cazul nostru despre sponsorizări sau lucruri oferite pe gratis.

Într-o piață mare de ONG‑uri și cu multe platforme de crowdfunding unde adesea am ajuns să concurăm pentru finanțări și parteneriate, fie că ești un proiect de cercetare sau îngrijești bătrâni sau salvezi viețile cuiva, mediul este unul competitiv, goana după finanțări poate fi obositoare și uneori demotivantă pentru anumite echipe.

Nimic nu e gratis și e bine să ne ferim de acest cuvânt (gratis) în echipele noastre.

Oportunitățile nu numai că s-au schimbat, dar alinierea pe strategii de CSR și colaborarea dintre ONG-uri și companii descriu din ce în ce mai mult un proces bidirecțional. Clasicele e-mailuri cu cereri de sponsorizări și nevoia permanentă de bani au poziționat mereu ONG‑urile într-o continuă cursă după finanțare, adesea fiind și noi, la EFdeN, comparați cu olimpicii români care nu au bani să meargă la concursuri internaționale.

Cred că primul lucru pe care am dorit să-l schimbăm la începuturile EFdeN a fost cum gândim dincolo de perspectiva de a fi neajutorați și neputincioși, cum schimbăm părerile companiilor și a oamenilor care au impresia că ONG-urile doar iau și de ce contractele de sponsorizare sunt la fel de serioase între părți ca și alte contracte.

Pasiune, nu tranzacție

În ONG-uri, altruismul este considerat ca o practică des întâlnită, cu toate acestea, teoria care cred că este validată este cea a altruismului reciproc. Inițial, voluntarii se alătură echipei fiind conduși de propriile obiective. Cu toate acestea, odată în echipă și chiar după ieșirea din echipă, dezvoltă altruismul reciproc, gândindu-se la modul în care pot ajuta noii recruți și pe cei care vor schimba mai departe mentalitățile despre care am tot vorbit.

Pentru a atrage parteneri, trebuie să fim vizibili și să putem oferi un fel de stimulent, pe lângă o imagine curată, proaspătă, și obiective interesante, unde rezultatele ne duc mai aproape de rezolvarea problemelor identificate împreună sau dezvoltarea soluțiilor pentru a putea fi preluate, testate și îmbunătățite.

Secretul cu echipele de studenți extrem de motivați este să te asiguri că îndrepți energia respectivă în locurile potrivite. Obiectivele aspiraționale și stabilirea reperelor creează o structură solidă care îi ajută pe studenți să aibă parte de experiențele imediate și de neuitat.

Pasiunea ne-a ghidat mereu și am încercat să fim în fruntea a tot ceea ce ține de sustenabilitate, de la elaborarea legilor și a politicilor publice la educație și schimbarea fețelor orașelor noastre. După ani de experiență în Solar Decathlon și dezvoltând proiecte în domeniile sustenabilității, educației, energiei regenerabile și inovației, există câțiva factori principali pe care i-am observat, care sunt esențiali pentru obținerea celor mai bune rezultate.

Ne concentrăm pe gândirea critică, permițând colegilor să conteste ideile înrădăcinate, să se conteste pe sine și pe echipă, inovând pe tot parcursul acestui proces.

Construirea unei rețele de oameni cu gândire similară, o platformă de colaborare pentru proiecte cu impact susținute de mediul public-privat, nu autonome și independente, e esențială.

Variantele noastre au fost fie să creăm un produs nou, de care piața are nevoie pentru a se inspira, fie să îmbunătățim unele produse – aici am început prin a dezvolta prototipuri de case solare, sustenabile și care să folosească tehnologii inovatoare pentru a înlocui mediul construit învechit din România, deloc eficiente energetic și care să rezolve pe rând nevoile societății. De la un prototip care să răspundă zonelor periurbane, rurale chiar și la prețuri accesibile, la rezolvarea problemelor de densificare urbană, a construcțiilor sustenabile în medii extreme, la propuneri pentru revitalizarea fondului construit existent și echilibrul între spațiu comun și cel personal.

Altă variantă ar fi să identifici probleme noi sau să găsești noi abordări pentru probleme deja existente. Așa am ajuns să dezvoltăm ghiduri pentru publicul larg despre cum să‑ți eficientizezi locuința, să ne implicăm în schimbări legislative și să creăm experiențe educaționale pentru colegii din programe sau pentru publicul nostru.

Observ din ce în ce mai des că tinerii din ziua de azi investesc mult în experiențe și le vor acum, nu peste 5-10 ani. În această eră a vitezei și a alegerilor la orice pas, de la cafea de specialitate la șireturi colorate și trotinete de închiriat, ei își doresc un lucru cu tărie: experiențele să fie de neuitat, iar asta face parte din motivația care ne ajută mult la atingerea obiectivelor.

Toate aceste experiențe nu sunt gratis și nici partenerii nu sprijină proiecte gratuit, sunt proiecte realizate cu pasiune și care au sute de mii de ore de muncă în spate a mii de oameni implicați. Cu aceste experiențe și rezultate construim documentul de prezentare al proiectului, care stă la baza propunerilor de colaborare, dar despre asta o să aflăm în următorul număr.

Claudiu Butacu este președintele asociației EFdeN. Este absolvent al Institute of Energy Professionals în 2015 cu certificarea Professional Energy Manager și al Romanian Green Building Council în 2015 cu certificare Green Building Professional, Sustainability Manager.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 345 (15 iulie – 15 septembrie 2020). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.