Fondurile mutuale în era millennials

Fondurile mutuale în era millennials

Mitul că ai nevoie de o sumă mare de bani pentru a investi și lipsa informațiilor îi țin pe români departe de fondurile mutuale. Dragoș Neacșu, CEO Erste Asset Management, mizează însă pe tineri pentru a duce piața românească a fondurilor mutuale la jumătate de milion de investitori în 2018.

Dobânzile la depozitele bancare au ajuns la minime istorice. Sunt românii mai tentați să tranzacționeze pe bursă și să își plaseze economiile în fonduri mutuale?

Fluxurile către bursă nu se văd. Nu am văzut ca aceste depozite tot mai puțin ofertante la nivel de dobândă să fi canalizat sume semnificative către bursă. Cel puțin nu direct. Povestea de succes este emisiunea de titluri de stat pentru populație Fidelis Centenar, care așa cum îi spune numele, este un concept vechi, o reîntoarcere la origini importantă, semnificativă. Sunt 20.000 de români care au cumpărat titluri de stat. Dar este copilăria incipientă, infantă a pieței de capital. Nu este un reper pentru piață din perspectiva a ce trebuie să construiască România la un centenar de la Marea Unire. România trebuie să își găsească surse de finanțare pentru nevoi de infrastructură de zeci de miliarde de euro.

Dar de ce nu investesc românii în fonduri mutuale?

Am făcut o cercetare care ne spune că ne lovim de niște mituri. Mai mult de jumătate dintre românii care au plasate economii în depozite bancare de mai mult de trei ani – care sunt grosul a ce înseamnă în momentul de față economisirea în România – 55,5% mai exact, cred că nu au suficienți bani ca să intre pe piața fondurilor mutuale. Când am încercat să aflăm ce înseamnă prea mulți bani, care este pragul psihologic, răspunsurile au variat între 1.000 și 100.000 de euro. Percepția este că dacă nu ai 1.000 de euro, nu ai ce să cauți în fondurile mutuale. Chiar mai mult de 1.000 de euro. Realitatea este alta. Dar 34% dintre aceștia recunosc că nu au suficiente informații să își facă o părere, această percepție greșită venind pe lipsa de informație sau pe dezinformare.

De câți bani ai nevoie pentru a investi în fonduri mutuale?

Nu îți trebuie decât un titlu de participare, care poate însemna și 10 lei și 100 de lei și 10 euro, deci sume la îndemâna oricui. Oricine are minim de curiozitate și de instrumente de informare va descoperi că fondurile mutuale sunt cea mai democratică formă de manifestare a pieței de capital. Sunt pentru toată lumea, indiferent de gen, religie, vârstă, educație, venituri. Vorbim despre forma cea mai simplă, cea mai tangibilă pentru cineva care vrea să treacă dincolo de depozitul bancar. Piața toată are acum 340.000 de investitori. Aceștia sunt într-o foarte mare măsură rezultatul eforturilor făcute în ultimii 8-9 ani de cele mai importunate cinci rețele bancare din România de a adăuga fondurile mutuale la seria de produse financiare pe care le promovează și le distribuie. Noi avem peste 120.000 de investitori, deci o cotă de aproape 40%, și printre lucrurile cu care ne mândrim este importat să spunem că avem circa 6.000 de investitori în fondurile care investesc pe bursă – din 11 fonduri pe care le administrăm, opt investesc direct sau indirect și în acțiuni sau fonduri de acțiuni. Deci noi am strâns 6.000 de oameni în 8 ani, în această perioadă de criză, echivalentul a ce a strâns Bursa în ceva mai mult de 20 de ani.

“Generația K trebuie să ajungă să descopere mult mai repede decât unchii, mătușile, părinții și bunicii lor piața de capital și ce poate să facă piața de capital pentru ei. Mizez pe naturalețea celor ce vin din urmă. E un schimb de ștafetă care cred că se va face mult mai radical”

Care este potențialul de piață pentru fondurile mutuale?

Pentru fondurile mutuale, potențialul de piață este de cel puțin 1 milion de români. Dacă vorbim de 3,5 milioane de contribuabili cu plățile la zi la Pilonul II de pensii, cel puțin o treime ar trebui să fie prinși și în fonduri mutuale. Sigur, e de dorit să ajungem la cât mai mulți dintre acești 3,5 milioane, dar de la 340.000 până la 3,5 milioane este un drum lung. Ar trebui să ne stabilim un reper între jumătate de milion și 1 milion de investitori și să încercăm într-un anumit interval să ajungem acolo. Jumătatea de milion ar trebui să poată fi depășită dacă nu în 2018, măcar la sfârșit de deceniu.

Ce îi lipsește pieței de capital românești?

Piața de capital are nevoie să fie boring, nu numai yo-yo, cu volatilitate și acces inegal la informație. Avem nevoie de o anumită zonă de stabilitate. Predictibilitatea este cuvântul cheie. Avem nevoie de oferte ale statului prin titluri de stat, fie pentru populație, fie pe piețele mari de capital. Trebuie să avem un echilibru între cerere și ofertă, să avem o predictibilitate că 10-15-20 de companii românești pot ieși anual atât cu emisiune de acțiuni cât și de obligațiuni, să intre în rutină.

Dobânzile scăzute vor face tot mai mulți oameni să vină spre fondurile mutuale, mai repede decât spre bursa. Și nici n-ar fi rău ca drumul spre bursa să treacă mai întâi prin fondurile mutuale care investesc pe bursă. E mai ușor să investești sume mai mici. Noi nu ne supărăm dacă vin în fiecare lună oameni tineri și pun 100 de lei în fondul de acțiuni sau în Erste Balanced, fondul multiasset. Dacă s-ar duce cu 100 de lei la un broker nu știu dacă i-ar primi.

De unde vor veni viitorii investitori?

Ne va fi mai ușor să discutăm cu antreprenorii generației noi – Millennials sau chiar generația K (după Katniss Everdeen, eroina din „Jocurile foamei“ – n.r.). De aici vor fi pașii înainte și ritmul va fi altul. O altă anvergură. Vom vedea după exercițiile pe care firmele de antreprenoriat pe stil nou le vor face pe piața de capital. Adică dincolo de exercițiile de pe AeRO, care sunt… un balet grațios, dar nu este „the real thing“, nu este street dance. Strada nu duduie, nu au ieșit oamenii să danseze frenetic. Generația K trebuie să ajungă să descopere mult mai repede decât unchii, mătușile, părinții și bunicii lor piața de capital și ce poate să facă piața de capital pentru ei. Mizez pe naturalețea celor ce vin din urmă. E un schimb de ștafetă care cred că se va face mult mai radical.

„Fondurile mutuale sunt cea mai democratică formă de manifestare a pieței de capital. Fondurile mutuale sunt pentru toată lumea indiferent de gen, religie, vârstă, educație, venituri.“

Schimbați strategia de comunicare?

Cercetarea pe care am făcut-o a fost ca un exercițiu în care te privești în oglindă. Noi am văzut niște lucruri și nu am spart oglinda, nu am aruncat‑o, ci pregătim o strategie de comunicare și de poziționare. E clar că trebuie să folosim un mix de comunicare, cu mesaje diferite, pentru tipuri de public diferit. Trebuie să facem un efort instituțional, să îl asimilăm și să trecem prin toate filtrele lui, ca să fie un fel de ghid pentru ce vom face de acum încolo în exercițiile de comunicare, în cele de poziționare pe piața, în politica noastră de product management. Suntem deja pe Facebook, iar proiectul „România investește“ prinde. Într-o lună jumătate am ajuns la peste 6.500 de fani și am fost văzuți deja de peste 150.000 de români.

Vom pune tot mai mult conținut video atât pe pagina de Facebook a Erste Asset Management, cât și pe „România investește „.

Ce rezultate a obținut Erste Asset Management?

În ultimul an (august 2015 – august 2016), randamentele au fost de peste 4% la Erste Bond Flexible RON și peste 5% la Erste Bond Flexible România EUR – cele două cele mai mari fonduri atât din punct de vedere al activelor, cât și al numărului de investitori – în condițiile în care știm foarte bine că în această perioadă dobânzile pentru populație au fost sub 1%, mai ales pe euro, iar la lei se duc în jos vertiginos. Noi am putea avea un impact mai mare în măsura în care am finanța mai mult economia reală și nu doar deficitul bugetar. Rezultate avem, este o mândrie din perspectiva profesională faptul că avem circa jumătate de mi­liard de euro în momentul de față investiți în obligațiuni corporative, dar ele sunt mai degrabă în afara teritoriului României. Avem aproape 40 de companii din aproape toată Europa în care am investit, iar ponderea companiilor românești sau care au investit în România este de aproape 10% din această jumătate de miliard de euro. Sunt 40 de emitenți, pe 14 piețe și șase sectoare diferite de activitate, deci avem o cunoaștere a mai multor sectoare de activitate, pe mai multe piețe ale UE și nu e puțin lucru. Ne dorim să avem o cotă mai mare de 10% aferentă firmelor și proiectelor de finanțare din România.

foto: Vali Mirea