Florina Mateescu, Perfect Accounting: „ De la apariția noului Cod Fiscal, au existat 554 de modificări care au fost făcute prin 107 legi și ordonanțe de urgență.”

Florina Mateescu, Perfect Accounting: „ De la apariția noului Cod Fiscal, au existat 554 de modificări care au fost făcute prin 107 legi și ordonanțe de urgență.”

Conform proiectului de Lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, se vor introduce câteva modificări ce vor avea impact începând cu următorul an fiscal, dar care se vor resimți cel mai probabil la finalul primul trimestru al anului 2024. Din păcate, aceste modificări nu vor veni cu o degrevare de responsabilități sau costuri, ci dimpotrivă.

De Florina Mateescu

Consider că un impact relevant va fi în primul rând asupra mediului de afaceri în general, dar cele mai afectate vor fi companiile mici și mijlocii, prin reducerea profitabilității și a competitivității. Deși măsurile sunt aplicabile tuturor firmelor, cele mici și mijlocii vor gestiona mai greu acest impact și vor resimți mai mult reducerea profitabilității. Numărul de firme radiate este în creștere anul acesta, iar anul viitor vom avea, cel mai probabil o situație similară. Chiar dacă și până acum microîntreprinderile erau plătitoare de impozit de 1%, nivelul a crescut la 3%, practic li se triplează taxele. Acest procent de impozit coroborat cu creșterea salariului minim se vor reflecta în bugetul firmei prin cheltuieli și taxe greu de gestionat pentru companiile care nu au un portofoliu stabil de clienți sau întâmpină probleme de cashflow, independente de activitatea și performanța lor.

Cota de impozit pe venit de 1% va fi pentru microintreprinderile ale căror venituri sunt de maximum 60.000 euro și care nu activează în anumite domenii precum IT, HoReCa, activități juridice sau servicii de sănătate, iar cea de 3% pentru microintreprinderiele cu venituri de peste 60.000 euro sau care desfășoară activitati din cele enumerate anterior. Condiția de a avea minim un angajat cu normă întreagă se păstrează pentru a putea îndeplini calitatea de microîntreprindere. Și pentru că am punctat deja creșterile salariale, aș vrea să dezvolt puțin acest impact. Mărirea salariului minim brut de la 3.000 de lei la 3.300 lei va afecta cel mai vizibil companiile care au un număr mai mare de 30 de angajați. Practic la 30 de salariați, o companie va plăti în medie 1.200 de euro/ lună, în plus față de situația actuală.

Tot legat de salarii, specific pentru piața de IT, știm că până acum a existat o facilitate de 10% scutire de impozit, tocmai pentru a stimula business-ul în acest domeniu în care România s-a dovedit că performează foarte bine. Dacă prin introducerea modificărilor propuse se va de renunța la această facilitate, atunci cel mai probabil unele companii vor renunța la proprii salariați și vor lucra cu prestatori de servicii, de tipul SRL sau PFA. În acest scenariu, cei care își vor înființa SRL-uri vor plăti în continuare asigurările de sănătate, dar va scădea contribuția la fondul de pensii. Cu siguranță că vor exista contributori la fonduri de pensii private, dar se va diminua fondul administrat de stat.

Guvernul dorește să realizeze o uniformizare a regimului fiscal aplicabil salariilor din IT cu cel din construcții și sectorul agroalimentar, în sensul că și angajații din acest sector să plătească impozit pe veniturile care depășesc 10.000 de lei. De asemenea, se propune ca lucrătorii din sectorul de construcții și cel agroalimentar să plătească contribuția la sănătate (CASS), de care sunt scutiți acum. Toate aceste modificări ar urma să se aplice începând cu veniturile aferente lunii următoare publicării în Monitorul Oficial. De exemplu, dacă Legea vă fi adoptată și publicată în Monitorul Oficial în luna septembrie, aceste modificări se vor aplica cu veniturile obținute în luna octombrie. Salariații care lucrează în construcţii, în industria alimentară și în sectorul agricol şi au mai multe contracte de muncă la unul sau mai mulţi angajatori vor opta pentru acordarea scutirii de la plata impozitului pe venit pentru un singur contract individual de muncă, la un singur angajator/plătitor, pe baza declarației pe propria răspundere.

Veniturile din salarii şi asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţiilor, sectorul agricol şi din industria alimentară ar fi trebuit să beneficieze de scutire la plata CASS până la data de 31.12.2028 inclusiv.  Dar, potrivit prevederilor acestui proiect de Lege, se propune eliminarea exceptării de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru aceste categorii de venituri.

O altă modificare cu impact direct asupra bugetelor cu angajații este impunerea suplimentară a tichetelor de masă și a echivalentul în lei al tichetelor de masă dar și a voucherelor de vacanță acordate de angajatori salariaților. Acestea vor fi impozitate cu contribuția la sănătate (CASS), în procent de 10%. 

În prezent, tichetele de masă sunt cu siguranță cel mai răspândit beneficiu oferit angajaților, și sunt impozitate cu 10% (impozit pe venit).

Aparent, modificările impactează companiile și doar foarte puține în mod direct populația (taxe bunuri de lux, impozite). Dar, prin toate aceste măsuri, investițiile străine se vor diminua pentru că investitorii străini nu vor mai fi la fel de atrași să investească în România, ceea ce va duce la consecințe negative privind infuzia de capital străin. Toate companiile vor încerca să-și acopere majorarea de taxe prin creșterea prețului final, așa că cel care va avea de suferit este tot consumatorul, clientul final. Practic crește costul de trai și scade puterea de cumpărare.

Din păcate, de aproximativ 20 de ani de când a fost publicată prima variantă a Codului Fiscal, mediul de afaceri trage constant un semnal de alarmă asupra modificărilor periodice care destabilizează fluxul de capital în economie, pentru că nu există predictibilitate legislativă și fiscală. De la apariția noului Cod Fiscal, au existat 554 de modificări care au fost făcute prin 107 legi și ordonanțe de urgență. Ca la fiecare final de an fiscal, ne dorim o stabilizare a modificărilor pentru a putea construi business-uri sănatoase, stabile și profitabile.

Florina Mateescu este fondatoare Perfect Accounting

Cu o experiență de peste 20 de ani în domeniul financiar contabil, Florina Mateescu a trecut de la statutul de angajat la antreprenor de două ori. Astfel, în 2005 împreună cu o colegă, Florina, înființează o firmă de contabilitate pe care o părăsește 12 ani mai târziu pentru o funcție de director economic la o multinațională. Pasiunea pentru contabilitate și dorința de a avea din nou propria echipă și un portofoliu de clienți numai ai ei o determină ca, în 2019, să revină în antreprenoriat prin înființarea companiei Perfect Accounting, ale cărei servicii se bazează pe beneficiile digitalizării.