Filmul unui festival de film

Filmul unui festival de film

TIFF a ajuns la o editie care se anunta speciala nu numai din perspectiva faptului ca va fi una aniversara, ci si prin doua noutati pe care organizatorii le pregatesc: TIFF Inspiration Arena si o serie de workshopuri dedicate managementului de cinematograf.

L-am intalnit pe Tudor Giurgiu, presedintele Transilvania International Film Festival (TIFF), in martie, luna in care, an de an in ultimii 15, simte ca, din perspectiva festivalului pe care-l pregateste pentru inceputul verii, timpul incepe sa nu mai aiba rabdare. Editia de anul acesta, a cincisprezecea, are loc in perioada 27 mai – 5 iunie, asa ca in aceasta perioada pregatirile sunt in toi. Inscrierile filmelor in festival s-au incheiat de la inceputul lunii martie, urmeaza orele lungi de vizionare si toate detaliile logistice si administrative care fac din TIFF un reper pe scena festivalelor de profil si evenimentul cultural al anului pentru Cluj, dar nu numai. Un studiu al Facultatii de Business din cadrul Universitatii „Babes-Bolyai” evalueaza la 7,5 milioane de euro impactul TIFF asupra economiei locale.

In ce stadiu suneti cu pregatirile pentru editia de anul acesta a TIFF?

Suntem in perioada vizionarii filmelor si de confirmare a spatiilor de desfasurare a evenimentelor. Avem confirmate numele pe zona de concerte, care ia amploare in cadrul festivalului deoarece de cativa ani am observat ca in Cluj, si nu numai, exista public pentru jazz, rock alternativ, cineconcerte – proiectii de filme mute cu acompaniament live. Avem o perioada foarte intensa, lucram cu mult mai multi oameni fata de prima editie din 2002, cand imi amintesc ca eram o gasca de 6-8 oameni care faceam tot festivalul. Am cautat recent niste poze pentru un album aniversar pe care vrem sa-l facem anul acesta si culmea este ca, desi echipa era mica, salile erau pline inca de la inceput. Acest festival a avut o sansa mare, deoarece ne-am dus intr-un oras care iubeste filmul si s-a atasat de eveniment. Sunt multi oameni care si-au pastrat biletele de intrare, afisele de la primele editii, cred ca marea sansa a TIFF-ului a fost data de oras si oamenii din Cluj, care sunt iubitori de a merge la film. Am prieteni care imi spun ca este acea data din an cand le vin prietenii si rudele din strainatate si isi pun apartamentul la dispozitie. Se creeaza o stare pe care imi este greu sa o exprim intr-un singur cuvant. Clujul arata cu totul altfel in timpul festivalului.

Care sunt noutatile editiei aniversare?

Anul acesta vom organiza un workshop pentru oricine doreste sa devina manager de cinematograf. Am inceput in urma cu cativa ani campania “Salvati Marele Ecran”, iar acum la Ministerul Culturii se cauta solutii pentru a moderniza si digitaliza sali. In acest context ne-am propus sa facem un training care sa nu fie doar cultural, ci sa aiba si o componenta de business. Vrem sa aducem straini care conduc cinematografe in Anglia, Franta, Italia si sa chemam oameni din toata tara, o sa le acoperim cheltuielile, ca sa invete ce inseamna sa conduci un cinematograf, care e dimensiunea culturala, dar mai ales de business a acestui domeniu. Al doilea proiect nou este prima editie a TIFF Inspiration Arena, pe 27 si 28 mai, un eveniment care isi propune sa reprezinte o punte intre industriile creative si zona de business. Ne-am propus sa facem anual o conferinta unde sa aducem modele inspirationale, specialisti din strainatate si din Romania, care sa prezinte legaturile dintre cele doua lumi: businessul si industriile creative. Programul o sa includa o zi de conferinta si o zi de ateliere de lucru. Consideram ca va fi un bun “warm-up” pentru TIFF. In afara filmelor inscrise, programul TIFF include zeci de alte filme si evenimente conexe. La Gilau, la 15 km de Cluj-Napoca, se afla un castel fabulos unde vom organiza evenimente de film si muzica legate in special de Ziua Filmului Maghiar. De asemenea, anul acesta vrem sa organizam proiectii in cartiere si pe malul Somesului.

Cat de mare a ajuns sa fie echipa TIFF?

Am ajuns la o echipa de vreo 200 de oameni in timpul festivalului, iar cu tot cu voluntari depasim 300 de persoane. In echipa de baza suntem 10 oameni care lucreaza in doua birouri: Bucuresti si Cluj. In Cluj, am inchiriat o casa in centru, unde am infiintat Casa TIFF, acolo se afla un bistro si un spatiu de evenimente unde facem proiectii, avem cinemateca TIFF, punem spatiul la dispozitia altor operatori sau organizatori de evenimente. Planul este sa dezvoltam acolo un mic centru cultural, un hub de evenimente care incepe deja sa devina viabil si din punct de vedere financiar. Este important sa fim prezenti in centrul orasului tot timpul anului, nu doar pe durata festivalului.

Care a fost bilantul anului trecut?

Anul trecut am vandut peste 73.000 de bilete, a fost primul an cu o crestere de 8%. Conteaza foarte mult ca oamenii inteleg ca este important sa platesti bilet pentru evenimente culturale, chiar daca valoarea este mica. Am adus peste 800 de straini, unii au venit cu filme, altii sunt profesionisti interesati de businessul de film. Ceea ce se stie poate mai putin este ca, dincolo de zona de prezentat, discutat si premiat filme, TIFF are si o componenta de business foarte clara, in sensul ca invitam producatori straini, distribuitori, agenti de vanzari, oameni care cumpara licente. Este o atmosfera relaxata in care se discuta si se incheie parteneriate.

Ce s-a schimbat cel mai mult in ultimii ani in munca de organizare a festivalului?

Imi dau seama ca s-a produs o schimbare extraordinara fata de primii ani, cand filmele erau trimise pe pelicula, in role, ceea ce insemna cheltuieli enorme de transport. Fiecare film avea intre 5 si 10 kilograme, pentru 200 de filme din toata lumea costurile erau enorme. Acum cheltuim mai putin deoarece filmele vin pe un hard, dar a crescut presiunea pe departamentul tehnic. Avem un contract cu o companie din Hamburg care ne trimite o echipa de 10-12 oameni, asa avem confortul psihic ca nu apare  nicio problema in timpul proiectiilor. La ora actuala, intr-un festival de film, organizarea la nivel de IT este extrem de importanta. Ne-am dat seama ca lucrurile se schimba si ca trebuie sa fim pregatiti sa investim. O sa avem aplicatie cat mai „online si mobile friendly”, ca sa fie cat mai simplu de achizitionat biletele, o sa avem de anul acesta si code readere in fiecare locatie.

Cand se termina si cand incepe munca pentru cate o editie?

Avem o perioada de o luna cand ne mai relaxam, dar departamentele financiar si administrativ lucreaza toata vara sa termine deconturile catre finantatori, iar Mihai Chirilov, directorul artistic al festivalului, si echipa lui incep sa calatoreasca la Sarajevo, Venetia, incep festivalurile de toamna. Cumva sentimentul ca festivalul s-a terminat este doar pentru unii, de fapt nici nu stim care este zona cand se incheie o editie si incepe alta. Trebuie sa fim pregatiti din toamna cu idei pentru anul urmator, sa discutam cu cei care detin drepturile. De la a cincea editie ne-am dat seama ca o suma importanta din bugetul festivalului se duce pe achizitia de drepturi de difuzare a filmelor. Am realizat ca este mai eficient sa investim mai mult si sa achizitionam drepturile pentru o durata mai lunga si asa s-a nascut Transilvania Film.

Care este bugetul festivalului si cum este acesta distribuit?

Cred ca procentual cele mai mari sunt cheltuielile cu transportul si cazarea invitatilor. Apoi salariile si onorariile echipei, achizitionarea licentelor pentru filme. In ultimii ani, cheltuielile pentru partea tehnica sunt tot mai importante. Platim 100.000 de euro doar pentru serviciile firmei din Germania, dar este important sa lucram cu niste profesionisti si sa nu stam cu frica in san ca se strica ceva. Bugetul total al festivalului este de 1,4 milioane de euro, din care aproximativ 55% sunt bani publici, 45% de la companii. De cativa ani, avem si o finantare europeana de vreo 70.000 de euro, printr-un program pentru festivaluri. Mi-a fost foarte greu sa adun bani pentru prima editie, multi oameni nu au crezut in festival. Atunci nici nu am avut de unde sa platim salariile, toata lumea a lucrat pro bono, dar ni s-a parut important ca organizare, ca model de business, cred ca acesta a fost si secretul festivalului, nu a pornit de la o autoritate publica, ci de la niste pasionati de film, iar cei care au crezut foarte tare in festival de la inceput au fost cei din mediul privat. In primii ani, finantarile proveneau in proportie de 70% din mediul privat, in timp a ajuns sa fie apreciat si a existat deschidere din partea autoritatilor. Anul acesta este primul an cand Ministerul Culturii a anuntat din martie finantarea pentru festival, astfel incat putem sa facem planuri, sa semnam contractele. Imi amintesc ca au fost ani cand semnam contactele cu doua zile sau o zi inainte sa inceapa festivalul, ceea ce ne dadea o stare de incertitudine totala. Se pare ca se schimba lucrurile in bine.

Ce inseamna sa fii regizor azi?

Chiar daca in Romania lucrurile acestea se simt mai greu, imi dau seama ca societatea in care traim se schimba, businessul de film se schimba. Cine crede ca regizorul este soi de artist care sta in copac, se gandeste, face un film si gata, se insala. Regizorul, ca orice creativ, trebuie sa-si cunoasca publicul. Cand incepi sa scrii un proiect trebuie sa stii foarte bine cum sa atingi publicul respectiv. Mecanica meseriilor noastre, si nu este vorba numai de film, s-a schimbat foarte mult in ultimii ani, deci cred ca este foarte bine sa invatam unii de la altii sau cel putin sa existe acest schimb de experienta.

TIFF 2015 in cifre

• 73.000 de bilete vandute
• 110.000 de participanti (incluzand toate evenimentele gratuite, masterclass-urile, workshop-urile, lansarile, expozitiile, concertele, petrecerile)
• 850 de profesionisti din lumea filmului invitati
• 400 de proiectii
• 223 de filme din 60 de tari