Interviuri

Festivalul Internaţional „George Enescu”, o lecție despre muzica clasică și diplomația culturală

24 iul. 2023 10 min

Festivalul Internaţional „George Enescu”, o lecție despre muzica clasică și diplomația culturală

Reading Time: 10 minute

Festivalul Internaţional „George Enescu” se pregătește de start. Din 27 august până pe pe 24 septembrie, muzica va pune România pe harta culturală internațională, iar Biz este onorat să fie partener oficial pentru cel mai bun instrument de diplomație publică și culturală al țării.

Pentru a ne pregăti de eveniment, am stat de vorbă cu directorul ARTEXIM, Cristina Uruc, organizatorul Concursului și Festivalului Internațional George Enescu.

Ce provocări v-a ridicat pregătirea Festivalului Internaţional „George Enescu”, din noul rol?

Asimilarea procedurilor instituționale și învățarea unei noi limbi – birocrateza. În rest, cunoşteam îndeaproape mecanismul de funcționare al Festivalului, datorită anilor în care am făcut parte din echipa de organizare Artexim.
Câți oameni lucrează acum pentru Festivalul şi Concursul Enescu și cum vedeți echipa ideală?
Echipa Artexim este un organism viu, elastic, care se transformă odată cu apropierea perioadei de foc a Festivalului. Formată dintr-un nucleu de 15 angajați, în anii de Festival ne bucurăm să avem alături de noi până la 60 de colaboratori, dintre care cel puțin 20 revin, ediție de ediție, în echipă. În anii de Concurs echipa este mai mică pentru că și activitățile sunt mai puţin intense decât cele din Festival.
Aici vorbim de numere, dar cred că cel mai important factor pentru desfășurarea în cele mai bune condiții ale unui proiect de importanța Festivalului Internațional George Enescu este pasiunea cu care fiecare conlucrează la continuarea construcției Festivalului, această „catedrală culturală a României”, așa cum îl numește Mihai Constantinescu. Pasiunea este vectorul care motivează un om să contribuie cât trei.

Când ați început pregătirea ediției din acest an și ce s-a întâmplat în acest timp?

Pregătirea fiecărei ediții de Festival începe cu cel puțin doi ani înainte de anunțarea oficială a programului artistic și a punerii în vânzare a biletelor. După 30 de ani, în 2021 a fost anul atipic, de tranziție, în care precedenta conducere executivă a predat ștafeta noii conduceri executive și artistice în procesul de pregătire a Festivalului, care era deja în derulare într-o anumită măsură. S-a lucrat din timp la angajarea celor mai mari orchestre, pentru a securiza disponibilitatea lor pentru luna septembrie 2023.
Astăzi, împreună cu Directorul Artistic al Festivalului și Concursului Internațional George Enescu, maestrul Cristian Măcelaru, în paralel cu activitățile pentru ediția de anul acesta, lucrăm deja la programul artistic pentru ediția din 2025 și pregătim noi surprize pentru ediția din 2024 a Concursului Enescu.

Una dintre prioritățile anunțate în urmă cu un an viza „îmbunătăţirea metodelor de lucru”. Ce s-a schimbat la ARTEXIM?


Artexim trece printr-un proces de metabolizare a noii structuri a organigramei, adaptată nevoilor actuale ale instituției în raport cu activitatea pe care o desfășoară. La o analiză atentă a necesarului de resurse umane, pornind de la personalul existent, care și în prezent este excedat de activitățile pe care le desfășoară, am considerat necesară reorganizarea instituției, prin suplimentarea numărului de posturi. De la 23 de posturi cu 2 funcții de conducere (director și contabil-șef) am obținut aprobarea pentru mărirea organigramei cu 9 posturi, ajungând la un total de 32 de posturi dintre care 6 sunt cu funcție de conducere (manager, director general adjunct, contabil-șef, director artistic, șef Birou Impresariat Contractare, șef Birou Strategie și Dezvoltare). Îmi doresc ca această nouă structură să fie în beneficiul eficientizării activităților noastre și, de ce nu, atunci când vom fi în formulă completă, la reducerea orelor suplimentare pe care fiecare dintre noi le oferim atunci când nevoia implementării și ducerii la bun sfârșit a organizării proiectelor pe care le facem o cere.
Unul dintre birourile nou create este Biroul de Strategie și Dezvoltare, care are în structura sa 3 compartimente esențiale pentru dezvoltarea organică a instituției: Compartimentul Project Management și Organizare, cel de Comunicare, Marketing și Fundraising, precum și Compartimentul IT. Acest birou a fost creat cu rolul de a sprijini și implementa planificarea strategică de dezvoltare instituțională și de a identifica și atrage fonduri nerambursabile, sponsorizări și parteneri în vederea îmbunătățirii activității instituției și îndeplinirii obiectivelor acesteia.
Majoritatea persoanelor care lucrează în echipa Artexim își petrece aproximativ 70% din timp la birou. Cu toții ne dorim să activăm într-un mediu bine organizat, care să ne ajute să fim mai eficienți. Astfel, la început de iunie am intrat în spațiul nou renovat al sediului Artexim din Calea Victoriei, cu mobilier nou, modern și luminos. Suntem gata de Festival.

Echipa artexim portrait foto Andrei Gindac 122


Ce noutăți aduce ediția din acest an?

Festivalul Internațional George Enescu prezintă anul acesta, în premieră în programul principal, o serie nouă dedicată copiilor, tinerilor și părinților: este vorba despre patru concerte care vor avea loc în cele patru duminici ale Festivalului începând cu data de 3 septembrie, la Teatrul Odeon. Povești spuse prin muzică de către muzicieni și prin cuvinte de către naratori și povestitor.
Așa cum spune maestrul Cristian Măcelaru, arta este lucrul care definește o societate și o poate transforma – cu cât expunem copiii și tinerii mai mult la artă și la muzică, cu atât ei vor crește și reacționa la stimulii frumosului.
De asemenea, la Sala Radio invităm publicul – sâmbăta și duminica de la ora 13 – la un regal de concerte susținute de orchestrele din București și din țară, conduse de o generație de dirijori emergenți care deja fac pași spre cele mai mari scene internaționale ale muzicii clasice: Orchestra Națională Radio alături de pianistul David Fray, clarinetistul Emil Vișenescu și dirijorul Francesco Lecce-Chong, Roderick Cox, Ioana Critina Goicea și Filarmonica din Sibiu Martin Dendievel, cvartetul Arcadia și Filarmonica Banatul din Timișoara, Filarmonica din Cluj Napoca și Jonathon Heyward alături de pianistul Andrei Gologan sau Orchestra Filarmonicii George Enescu dirijată de Alexandre Bloch, cu participarea pianistei Alexandra Silocea. Filarmonica Iași, cea din Bacău și Orchestra Simfonică București sunt celelalte orchestre prezente în program. Este una dintre cele mai interesante serii din punct de vedere al alcătuirii programului muzical prezentat: vom asculta compozitori deja clasici ai muzicii universale alături de lucrări noi, în primă audiție.
Seria concertelor de la miezul nopții aduce cu sine un alt concept: cel al concertului bijuterie – ne gândim la spațiul minunat al Ateneului Român unde, începând cu orele 22.30 în fiecare vineri, sâmbătă și duminică, vom participa la momente unice, strălucitoare, în compania unor muzicieni ca Fazil Say, Valentina Naforniță, Ansamblul Zefiro, Avi Avital cu ai săi Between Worlds Ensemble și Rustavi Choir, intervențiile multicolore al organistului Cameron Carpenter sau recitalul diafan al harpistului Xavier de Maistre.

Cum își pune amprenta dirijorul Cristian Măcelaru în calitate de director artistic?

Maestrul Cristian Măcelaru este implicat 100% în deciziile de ordin artistic și în creionarea edițiilor viitoare ale Festivalului și Concursului Internațional George Enescu. Misiunea Festivalului este constantă – viziunea prin care misiunea urmează a fi îndeplinită aparține directorului artistic și aici se va vedea cel mai clar contribuția maestrului. Mi se pare un lucru extrem de important asumarea și îndeplinirea acestui rol vizionar de către o personalitate foarte activă la nivel internațional, care conduce cele mai mari orchestre pe cele mai mari scene ale lumii din Europa și din Statele Unite ale Americii. Un muzician care are, în același timp, mult simț pragmatic, necesar selecției propunerilor artistice, care nu se poate desfășura decât pe termen lung și pentru a avea efectul scontat, mai ales în cazul unui Festival care se află deja la a 26-a ediție.

Ce artiști v-ați dorit să aduceți anul acesta pe scenă și nu ați reușit?

Una dintre cele mai importante companii de operă britanice, English National Opera, ar fi trebuit să participe în cadrul Festivalului Enescu cu o lucrare monumentală, programată în seria Marilor Orchestre ale Lumii: opera Akhnaten de Philip Glass, care urma să fie prezentată în formulă de operă în concert. Scrisă în 1983, opera Akhnaten nu a fost niciodată prezentantă în România, iar Festivalul Enescu era singurul și cel mai potrivit context pentru a o aduce în atenția publicului în interpretarea celor mai buni soliști, sub bagheta dirijoarei Karen Kamensek. Din păcate, la finalul lui noiembrie 2022, Arts Council England a hotărât să nu mai acorde subvenția anuală companiei britanice de operă din cauza crizei economice prin care trece Regatul Unit. Fără această subvenție, repetițiile și pregătirea necesară turneului la București și în alte orașe europene au fost sistate, conducerea Festivalului fiind nevoită să ia hotărârea înlocuirii ansamblului.

Care sunt spetacolele preferate din program și de ce?

Programul festivalului este un regal atât pentru public cât și pentru noi, organizatorii. Este foarte dificil să fac o selecție dintre aproape cele 100 de concerte propuse.
Personal, iubesc lucrările lui Stravinski și mai ales Ritualul Primăverii, pe care îl voi asculta cu plăcere în interpretarea Orchestrei Naționale a Franței din 21 septembrie, de la Sala Palatului, sub bagheta maestrului Cristian Măcelaru. Orchestra Națională Radio va prezenta o altă lucrare excelentă din creația lui Leonard Bernstein și inedită pentru România: Simfonia nr. 2 pentru orchestră și pian solo, Age of Anxiety, avându-l ca solist pe pianistul David Fray.
Le Grand Macabre de Ligeti cu Filarmonica George Enescu la 100 de ani de la nașterea compozitorului, Pacific 231 a lui Honegger în interpretarea orchestrei Tonhalle din Zurich sub bagheta lui Paavo Järvi, concertele orchestrei Gewandhaus din Leipzig cu legendarul dirijor Herbert Blomstedt care în luna iulie va împlini 96 de ani – o ocazie unică să îl vedem în România. Concertele de muzică barocă sunt de neratat – o dată la doi ani Festivalul ne dă ocazia să vedem la București unele dintre ansamblurile de gen care au făcut istorie: Il Giardino Armonico dirijat de Giovanni Antonini, Les Arts Florissants cu William Christie, Ansamblul Zefiro, Europa Galante și Fabio Biondi.
Uitându-mă în program tentația de a enumera toate concertele este foarte mare. Nu există un eveniment la care să nu mă atragă ceva anume. Curiozitatea cred că va fi combustibilul care ne va încuraja atât pe noi, organizatorii, cât și publicul să participe la cât mai multe concerte din cadrul Festivalului.

Cum vedeți viitorul festivalului?

Festivalul Enescu este trecut, prezent și viitor atât în conștiința României cât și în cea a lumii întregi. Suntem un jucător puternic pe piața muzicală internațională, trebuie să fim conștienți de asta, și consolidarea poziției în condițiile crizei economice actuale este o provocare. Festivalul este un bun patrimonial care trebuie susținut în continuare de autoritățile centrale și de mediul privat și faptul că se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui României este garanția reprezentativității și în mediul diplomatic cultural.

Cât de mult mai puteți savura magia festivalului când trebuie să-l coordonați?

Tocmai onoarea și responsabilitatea de a coordona Festivalul Internațional George Enescu este magie în sine. Îmi dă energie pentru a putea „suporta” toată birocrația necesar a fi respectată în instituția pe care o conduc (ARTEXIM) pentru administrarea fondurilor publice din care este finanțat Festivalul. Magia este făcută de artiștii pe care îi revezi o dată la doi ani pe marile scene ale Bucureștiului, zâmbetul și căldura publicului, o privire care face cât o mie de cuvinte în spatele scenei de la dirijorul sau solistul care abia a finalizat un concert.

Cât de elitist credeți că e festivalul azi și cum poate fi el îmbrățișat de un public nou?

Dacă mă întrebați asta înseamnă că și dumneavoastră îl vedeți într-o oarecare măsură elitist. Oare de ce? Pentru că muzica clasică are, într-adevăr, o aură aparte? Pentru că sălile de concert sunt impunătoare sau pentru că muzicienii în frac sau rochii negre pe scenă dau senzația unui eveniment sobru, pe care doar cei „aleși” îl pot înțelege? Poate pentru că mergem prea rar într-o sală de concert pentru a ne simți ca acasă acolo?
Mersul la concerte poate fi ca mersul pe bicicletă dintr-un anume punct de vedere – cu cât exersezi mai mult cu atât te simți mai confortabil și deții controlul asupra direcției în care te îndrepți. Alegi să faci stânga – să mergi la un concert simfonic, spre exemplu, sau dreapta către un spectacol de operă. De ce nu înainte, la un concert cameral? Cu cât mai mult ne expunem la muzică și artă, cu atât mai mult ne vom simți mai confortabil cu limbajul și expresivitatea acestora și le vom simți parte din viața noastră.
Elită înseamnă mai bun, mai demn de a fi ales – și dacă vorbim despre programul pe care Festivalul îl propune publicului, așa îl putem defini cu mândrie. Cei mai buni artiști, mai demni de a fi aleși au acceptat să vină în România la „THE Enescu Festival”. Dacă ne referim la elitist ca la un eveniment rezervat doar celor „aleși” cum ziceam mai sus, cred că trebuie să schimbăm perspectiva din care privim lucrurile.
Rolul nostru, al organizatorilor, este să gândim și să oferim acces unui public cât mai divers, atât prin proiectele proprii cât și prin cele desfășurate alături de parteneri. Datorită finanțării de către Guvernul României prin Ministerul Culturii, prețurile biletelor la concertele din Festival sunt mult mai accesibile decât în orice altă sală de concert din Europa unde cele mai mari orchestre din lume, invitate la București, concertează uzual.
Seria concertelor pentru copii și familii, parteneriatele cu Fundația Motivation, Special Olympics, Asociația Amurtel pentru facilitarea accesului la cultură și muzică unor tineri cu nevoi speciale, acordarea de gratuități elevilor și studenților de la școlile și universitățile de profil din România, reducerile pentru elevi, studenți și pensionari la biletele din seria Mari Orchestre ale Lumii, organizarea Pieței Festivalului și a unor evenimente în afara sălilor de concert – Bucureștiul și România vor respira Festival între 27 august și 24 septembrie 2023.

Cum ați explica muzica clasică celor care se feresc să o asculte?

Vrem sau nu vrem, trăim cu muzica clasică în fiecare zi atunci când dăm drumul la radio – bazele ei constituie și bazele muzicii pop sau rock. Spre exemplu, i-aș propune unui iubitor de metal să asculte Dixit Dominus de Handel sau cel de Galuppi, două lucrări vocal simfonice din perioada barocă – sigur o să îi placă. Sau celor care preferă melodiile nostalgice, le-aș recomanda Balada în do minor de Chopin, ca să dau un exemplu foarte cunoscut. Carmina Burana de Carl Orff cu sonoritățile ei ancestrale și misterioase a umplut dintotdeauna sălile de concert și deopotrivă stadioanele și o mai auzim și prin reclame tv. Dar ce spuneți de filmul Odiseea spațială? Știați că muzica este compusă de Ligeti, compozitor născut la Târnăveni acum 100 de ani?
Cred că orice fel de muzică trebuie simțită, mai mult decât înțeleasă, în primă fază. Evident, o scurtă poveste despre cum și când a fost scrisă ne ajută să o încadrăm în graficul nostru cronologic, într-un context social al vremii în care a fost scrisă pentru a face conexiuni, dacă e cazul.

Cât de mult credeți că va schimba AI muzica clasică și de ce?

AI nu are cum să schimbe muzica clasică pentru că cea mai importantă componentă a existenței sale este redarea ei de către muzicieni, interpreți, trecând-o prin filtrul emoțiilor lor.
Inteligența artificială poate ști ce înseamnă conceptul de emoție însă nu o poate simți și astfel nu o poate reda – o poate doar descrie.
Cum căutați să vă detașați de pregătirea festivalului pentru a vă încărca cu energie?
Încă lucrez la aspectul acesta : ))
Îmi place foarte mult să stau în compania familiei și prietenilor, să gătim împreună, să râdem, să povestim. De asemena, îmi place foarte mult să călătoresc.

Cum este să lucrați cu atâtea talente? Care sunt cele mai mari provocări?

Inspirațional, motivant – urmăresc programul fiecăruia și uneori mă gândesc că nu am voie să mă plâng, măcar eu mă trezesc dimneața în același oraș, aceeași țară cel puțin 80% din timpul meu, ceea ce nu se întâmplă cu artiștii de nivel internațional.
Provocările, de obicei, sunt legate de anularea și înlocuirea unui artist, a unei orchestre sau de eventuale greve în domeniul transportului chiar în ziua în care o orchestră și un cor de 200 de persoane ar trebui să călătorească cu un zbor de linie către București pentru concertul de a doua zi – provocarea ar fi și mai mare dacă zborul ar fi în dimineața zilei de concert – adrenalină la maxim. Am dat un exemplu exagerat dar deloc imposibil să apară – evident, încercăm să limităm aceste riscuri la maximum printr-o constantă comunicare cu agenții și reprezentanții artiștilor și să prevenim diverse situații acolo unde este posibil.
Pandemia a fost cea mai mare provocare, pe care conducerea anterioară a Festivalului a gestionat-o cu un curaj și o forță nemaîntâlnite: Festivaluri mari din Europa au anulat evenimentele, le-au amânat sau le-au trecut în mediul online. Festivalul Enescu a fost cel mai mare eveniment de muzică clasică din lume în 2021 care a fost organizat în condiții de live, cu public prezent în sală, respectând toate restricțiile sanitare. Totul în România, datorită curajului și asumării directorului executiv al celei de-a 25-a ediții, Mihai Constantinescu, și al echipei ARTEXIM.

Cât de mult v-a inspirat energia și ambiția descoperită la artiștii Programului Tinere Talente al Fundaţiei Regale Margareta a României?

Am fost, pe rând, bursier, voluntar și asistent al programului Tinere Talente al FRMR. Trei ipostaze care m-au făcut să privesc din unghiuri diferite experiențele trăite datorită întâlnirii cu artiști consacrați din diferite medii, nu numai muzicieni, care au fost mentori sau repere în diverse etape ale dezvoltării mele personale și profesionale.

Cu ce rămâne compozitoarea Cristina Uruc după o ediție de „George Enescu”?

Cu muzici noi sau în interpretări noi, cu un bagaj de memorii sonore care, atunci când va sosi vremea, vor fi uneltele pe care le voi folosi în creația proprie.
Cu bucuria de a fi avut onoarea și posibilitatea să fiu prezentă în același timp și în același spațiu cu cei care scriu istoria muzicii universale.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 375 (16 iulie – 16 septembrie 2023). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.

FOTO: Andrei Gindac

Array

Articole pe aceeași temă: