FDSC lansează un nou apel de proiecte în programul „În Stare de Bine”, finanțat de Kaufland România

FDSC lansează un nou apel de proiecte în programul „În Stare de Bine”, finanțat de Kaufland România

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) anunță lansarea celui de-al treilea apel de proiecte din acest an desfășurat în cadrul Programului În Stare de Bine, destinat organizațiilor neguvernamentale din țara noastră care activează în domeniile cultură, sport sau viață sănătoasă.

Acest apel de proiecte vizează acordarea de finanțare pentru proiecte desfășurate de ONG-uri pe teme de sănătate emoțională a adolescenților cu vârste între 12 și 18 ani, din mediul urban mic (localități cu mai puțin de 30.000 de locuitori).

Tema apelului de proiecte: sănătatea emoțională a adolescenților din România

Finanțat exclusiv de Kaufland România cu un buget anual de aproximativ un milion de euro și implementat de FDSC, În Stare de Bine este unul dintre cele mai mari programe de granturi nerambursabile pentru ONG-uri din țara noastră, desfășurându-se prin trei apeluri de proiecte în fiecare an. În mod tradițional, cel de-al treilea, În Stare să Ajut, abordează anumite probleme specifice, care îi afectează în mod direct și imediat pe beneficiarii vizați.

În acest an, Apelul În Stare Să Ajut 2024 are în vedere finanțarea acelor proiecte depuse de ONG-uri care au ca obiectiv sprijinirea sănătății emoționale a adolescenților cu vârste între 12 și 18 ani din mediul urban mic (în special cei din grupurile vulnerabile, care se confruntă cu diverse riscuri socio-emoționale), oferind acces la resurse și activități ce promovează conștientizarea și gestionarea eficientă a emoțiilor, precum și construirea de relații sănătoase, și contribuind astfel la prevenirea problemelor de sănătate mintală.

În contextul acestui apel, definirea grupului de beneficiari ca fiind persoane vulnerabile poate lua în calcul factori precum statutul de victimă a abuzului sau riscul de a deveni o victimă, situația personală ori a familiei din punct de vedere socio-economic, accesul limitat la servicii de sănătate mintală și educație emoțională sau incidența redusă a resurselor de sprijin disponibile pentru acești beneficiari.

Sănătatea emoțională se referă la starea de bine psihologică și emoțională a unei persoane. Aceasta include capacitatea de a gestiona emoțiile, de a face față stresului, de a dezvolta relații sănătoase și de a lua decizii responsabile. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), sănătatea emoțională implică nu doar absența problemelor de sănătate mintală, ci și dezvoltarea competențelor de viață, cum ar fi empatia, reziliența și abilitățile de comunicare.

„Experiența celor doi ani de pandemie a pus în lumină una dintre problemele cele mai acute și, din păcate, cele mai puțin conștientizate ale generațiilor de vârstă școlară din România. Sănătatea mintală a adolescenților a devenit o preocupare pentru majoritatea statelor, în contextul riscurilor cu care aceștia se confruntă chiar de la vârste mici, de la dependența de mediile digitale la creșterea incidenței tulburărilor emoționale. Suntem mândri că prin programul În Stare de Bine putem face lucruri concrete și de impact într-un domeniu atât de important cum este sănătatea mintală a tinerelor generații”, spune Katharina Scheidereiter, Manager CSR pentru Kaufland România și Republica Moldova.

Bugetul total al al Apelului În Stare să Ajut este de 1.000.000 de lei, la care se adaugă sumele rămase necontractate în cadrul Apelurilor 1 și 2 din acest an.

Valoarea sprijinului financiar acordat pentru un singur proiect este de minimum 30.000 și maximum 175.000 de lei. Estimativ, proiectele selectate pentru a primi finanțare pot începe aproximativ în jurul datei de 15 ianuarie 2025, cu dată limită de încheiere 15 iunie 2025 (durată de implementare între 3 și 5 luni).

Ce proiecte se pot finanța prin Apelul 3 În Stare Să Ajut

Propunerile de proiecte pot viza adolescenți din medii socio-economice defavorizate, care se confruntă cu probleme de sănătate mintală, cu antecedente de traume și/sau abuz, cu lipsa sprijinului familial ori social, precum și cei provenind din familii cu istoric de comportamente de risc. Numărul minim de beneficiari propuși pentru un proiect este de 20. Pe lângă grupul țintă direct vizat, cel al adolescenților, se pot lua în considerare și alte categorii de beneficiari, cum ar fi părinții, cadrele didactice și membrii comunității extinse.

Intervențiile propuse ar trebui să fie personalizate, să țină cont de particularitățile grupurilor țintă și să ofere resurse și activități ce promovează conștientizarea emoțională, gestionarea eficientă a emoțiilor și construirea de relații sănătoase.

Exemple de propuneri finanțabile sunt, printre altele, intervențiile care îi ajută pe adolescenți să identifice și să își comunice emoțiile, esențiale pentru reducerea riscurilor de anxietate și depresie, și care le oferă instrumente practice pentru gestionarea stresului și a emoțiilor negative; intervențiile de voluntariat și implicare comunitară; intervențiile de conștientizare a fenomenului de bullying și pentru dezvoltarea de abilități de prevenire și combatere a acestuia; intervențiile de informare cu privire la riscurile traficului de persoane și modalitățile de a se proteja, precum și dezvoltarea de abilități emoționale care să contribuie la evitarea comportamentelor de abuz și manipulare emoțională din partea agresorilor; activități de combatere a dependenței de social media etc.

În etapa analizei propunerilor, se va acorda prioritate acelor proiecte care implică activ beneficiarii în intervențiile propuse, prin crearea unor mecanisme de feedback continuu și adaptarea intervențiilor în funcție de nevoile identificate de către adolescenți, sporind astfel relevanța și impactul activităților propuse a fi derulate în proiect.

Problemele de sănătate emoțională în rândul copiilor, o problemă din ce în ce mai acută

„Este evident că avem nevoie urgentă de programe dedicate sănătății emoționale”, spune Laura Cireașă, coordonator program În Stare de Bine, în cadrul FDSC

„Un studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății asupra evoluției pe o perioadă de 15 ani a indicatorilor de sănătate și bunăstare la copiii de 11, 13 și 15 ani a arătat că în anul 2018 mai puțin de jumătate dintre adolescenții de 15 ani din România erau satisfăcuți de viața lor. Pe măsură ce tinerii cresc în vârstă, ei resimt o deteriorare a satisfacției privind calitatea vieții și o intensificare a problemelor emoționale, în special la fete cu vârste între 11 și 15 ani.

De asemenea, România înregistrează cea mai ridicată rată a a utilizării problematice a rețelelor sociale în rândul adolescenților, în special la adolescenții de 13 ani, cu o prevalență de 22%, dublă față de media europeană.

Apelul “Spații sigure pentru adolescenți “ este o continuare naturală a intervențiilor programului În Stare de Bine în domeniul sănătății emoționale a adolescenților din România, începută în 2023 cu o inițiativă dedicată consecințelor negative asociate consumului de droguri la adolescenți. Adolescența este o perioadă formativă în viața unei persoane și ne dorim ca prin această inițiativă să le putem oferi acestor copii resursele de care au nevoie pentru a avea o viață interioară echilibrată.”

Tot odată cu înaintarea în vârstă, arată studiul OMS, copiii se confruntă din ce în ce mai des cu probleme precum deprimarea, oboseala, singurătatea și sentimentul lipsei de speranță, mai ales fetele. Creșterile pot fi semnificative – mai mult de o treime din fetele de 15 ani resimt sentimentul deprimării, dublu față de cele cu vârsta de 11 ani. Iar efectele sunt, de exemplu, o rată extrem de ridicată a fumătorilor copii: 5% dintre copiii cu vârsta de sub 13 ani fumează zilnic.

Propunerile de proiecte pot fi înscrise pe platforma online www.instaredebine.ro, între 4 noiembrie 2024 (ora 9:00) și 8 noiembrie 2024 (ora 16:00).