Fabrica de antreprenori

Fabrica de antreprenori

Școala de business MSM România a schimbat de curând structura cursurilor de antreprenoriat din cadrul programului de EMBA și a lansat un proiect prin care o serie de echipe de studenți dezvoltă prototipuri de afaceri și le prezintă în fața unor investitori, ceea ce a dus chiar la nașterea unor businessuri adevărate. 

Ideea de a pune bazele unei afaceri i-a venit Mariei Maxim chiar la un curs de antreprenoriat. De îndată ce profesorul le-a povestit cursanților că în business este important și contextul, iar zicala “omul potrivit, la locul potrivit” este cât se poate de adevărată și în antreprenoriat, ca avocat, Maria a făcut imediat conexiunea cu noul regulament GDPR, care pe atunci era încă necunoscut. Și cum regulamentul venea și cu o serie de sancțiuni foarte mari, avocata a identificat cu rapiditate și ceea ce Andreas Antonopoulos numea, la cursul de antreprenoriat pe care îl susține în cadrul programului de EMBA al Maastricht School of Management România (MSM), “window of opportunity”.

Avocata s-a gândit că poate îmbina cunoștințele academice cu cele practice ca să pună pe picioare propria afacere, cu care ar putea pătrunde și pe piețele vecine din Ungaria și mai ales din Bulgaria, fiind mai apropiați ca nivel de implementare de România. A realizat că ar putea aprofunda acest business plan în cadrul tezei finale și că ar putea face chiar mai multe, nu numai pe partea de consultanță juridică, ci pur și simplu ar putea face chiar design de produse. Tot la cursul de MBA, a lucrat cu o echipă de cursanți cu care a construit pe un business plan, iar apoi au participat la un pitch, unde echipa a ieșit pe locul întâi.

Maria Maxim a fost ulterior recrutată de casa de avocatură Wolf Theiss, unul dintre puținii experți în protecția datelor din România. Dar nu numai că nu a renunțat la idee, ci chiar a dezvoltat în interiorul biroului de avocatură pe această structură, construind astfel o nouă practică și o echipă de la zero în organizație. Business planul s-a dovedit a fi foarte bun și a însemnat, pentru Maria, începutul unei cariere de intraprenor.

“Pot spune că programul mi-a des­chis ochii”, spune Maria Maxim, partener la casa de avocatură Wolf Theiss. “În primul rând, echipa din cadrul programului a fost extraordinară, a fost o grupă cu oameni tineri, curajoși și ambițioși. Eram într-o zonă în care erau foarte multe persoane curajoase, ambițioase, inovatoare și cu multe idei”, adaugă aceasta.

Cazul ei nu este singular. Numărul start­-up-urilor care iau naște­re în timpul sau chiar după absolvirea programului EMBA al MSM România este în creștere. Programul școlii de business a trecut printr-o serie de schimbări menite să îl facă mai atrăgător pentru antreprenori, care au luat locul încet-încet managerilor din corporații care nu cu mult timp în urmă erau clienții cursurilor manageriale.

Școlile în general și cu atât mai mult cele de business trec printr‑o perioadă de transformare. Businessul ac­celerează pentru că el însuși se transformă. Toate provocările cu care se confruntă astăzi mediul de afaceri, de la cele ce țin de schimbări sociale la cele aduse de transformările digitale, schimbă complet modul în care privim businessul. Nicio o școală de afaceri nu ar trebui să își propună să producă absolvenți care doar să execute. Când vorbim despre un program de management, absolvenții ar trebui să aibă capacitatea de a construi echipe, cu care să creeze valoare. Adică, spre deosebire de paradigma clasică a managementului, prin care liderul moștenește o echipă, care i se dă în grijă și pe care are sarcina să o ajute să își depășească planul, managementul contemporan vrea mai mult: pornind de la o planșă albă de hârtie, ma­nagerul trebuie să fie capabil să construiască o echipă, să construiască un prototip, să gene­reze un model de afaceri, model adaptiv care să răspundă nevoilor încă neexprimate ale pieței.

De la idee la business

Iar aceasta se poate face în două feluri: pe de-o parte într-o corporație, pentru că nicio companie mare nu își permite să nu își reinventeze mode­lul de afaceri, sau în antreprenoriat pentru că oportunități vor e­xista în continuare și în afara celor ex­ploatate de corporații.

“Cred că o școală de MBA bună – și credem că MSM România este o școală de MBA bună – reușește sistematic cu majoritatea absolvenților săi să construiască afaceri mai bune, indiferent de cadrul antreprenorial sau intraprenorial. Asta înseamnă că, de câțiva ani încoace, în cadrul MSM România, ne-am propus ca toată dimensiunea aceasta de business development, de construcție de afa­ceri, de antreprenoriat și intraprenoriat să capete un focus covârșitor. Și, atenție, asta nu înseamnă că avem de șapte ori mai multe cursuri de antreprenoriat decât alții, înseamnă doar că ne propunem în cadrul fiecăreia dintre disciplinele care fac diferența în dezvoltarea managerilor să punem temelia gândirii antreprenoriale cu toate componentele ei”, spune Sergiu Neguț, Associate Dean la MSM România.

Când s-au documentat pentru creionarea cursului de antreprenoriat, Sergiu Neguț și Andreas Antonopoulos au descoperit că marea majoritate a cursurilor școlilor de business pe această temă sunt mai degrabă despre și nu de antreprenoriat. Care este diferența? Un curs despre antreprenoriat este cel în care un profesor folosește metode de cercetare științifică pentru a identifica ce face diferența dintre antreprenoriatul de succes și cel care nu are succes. În schimb, un curs de antreprenoriat acoperă și acest aspect, dar își pune problema cum pot cursanții să genereze afaceri de succes. Și singurul mod prin care se învață acest “meșteșug” al antreprenoriatului este prin practică, adică făcându-l.

Sergiu și Andreas au creat un curs care își pune problema nu numai să învețe studenții să pornească un startup, ci cum cresc o companie pe care deja au pornit-o, cursul având și o componentă de finance dedicată companiilor de tip startup. Mai mult, MSM România a creat și un proiect real, în care echipe de câte pa­tru studenți construiesc pur și simplu o afacere. Cum? Se pornește de la un număr de idei, care se rafinează în urma feedbackului de la alți cursanți și apoi de la o serie de coordonatori care sunt în egală măsură profesori și antreprenori. După ce echipele aleg o idee, au misiunea să o transforme în prototip, care ajunge să fie prezentat în examen, în fața unor reprezentanți ai unor fonduri de investiții, exact ca într-o sesiune de pitching din cele organizate de acceleratoare sau de fondurile de investiții.

Nivelul profesional și nivelul investitorilor din panel, din juriu, este cel mai bun disponibil pentru fondurile din centrul și estul Europei. De exemplu, în ultimul panel, la Praga, a fost unul din decidenții u­nuia dintre fondurile care au investit în UiPath. “Acolo unde ideile astea de afaceri sunt bune – și în general sunt bune și foarte bine articulate – au șanse să se transforme în afaceri, dar acolo unde unul sau mai mulți studenți decid să se implice full time în executarea proiectului, există o dedicare din partea Venture Global Partners și a altor profesori și antreprenori afiliați școlii de a investi în acestea pentru transformarea lor în afaceri propriu-zise”, spu­ne Sergiu Neguț, Associate Dean la MSM România.