Expoziție eveniment la Kunsthalle Bega, ca parte a programului Timișoara – Capitală Europeană a Culturii

Expoziție eveniment la Kunsthalle Bega, ca parte a programului Timișoara – Capitală Europeană a Culturii

Din 13 octombrie, la Kunsthalle Bega, ca parte a programului Timișoara – Capitală Europeană a Culturii și până în 11 februarie, Fundația Calina prezintă „RĂSUCIREA. 5 niveluri pentru edificarea Banatului Etern”, autori Călin Dan și Celia Ghyka, un proiect de cercetare al cărui rezultat vizual s-a concretizat într-o expoziție care își propune explorarea palierelor simbolice pe care cultura Banatului le-a acumulat în timp.

„Inspirați de indiciile pe care le oferă geologia, topografia sau morfologia provinciei triunghiulare numită Banatul istoric, am identificat câteva trăsături de continuitate care păreau să se desprindă din traiectoria temporală a acestui construct cultural: răsucirea, conversia, revenirea. Trei teme ce pot fi legate de conceptul platonician de „răsucire a sufletului” (așa cum este descris în faimoasa alegorie a peșterii din Republica), și care pot fi retrasate istoric în limbajul simbolic și/sau profesional al religiei, retoricii, filosofiei, psihologiei sau științei. RĂSUCIREA. 5 niveluri pentru edificarea Banatului etern explorează amploarea vizuală pe care o poate căpăta această temă, uitându-se la felul în care variațiunile motivului „răsucirii” sunt reflectate în cultura istorică a Banatului, într-o expoziție al cărei format transdisciplinar, sincronic și trans-media alătură genuri, tehnici și perioade diferite într-o instalație cu multiple straturi și înțelesuri.

Pornind de la cercetarea unor surse istorice, bibliografice, vizuale și literare, precum și a patrimoniului unor colecții publice și private din regiune, RĂSUCIREA se uită la un interval lung de timp, de la antichitate până după al Doilea Război Mondial și — fără a avea pretenția abordării exhaustive — aduce împreună, într-un discurs fragmentar, piese arheologice, etnografice, ale inventarului domestic sau produs industrial, împreună cu lucrări artistice din secolele XIX sau XXI.

Expoziția reunește într-o scenografie arhitecturală originală un mare număr de obiecte (în jur de o sută), care au fost descoperite și selectate după criterii diferite, de la cel iconografic (spirala, răsucirea, cercul, intersecția de volume), funcțional (cilindru, sferă, coloană, boltă, portal, roată, compas) la acțiuni care pot fi utilitare (cosit, țesut, cernut, pescuit, tors etc.), rituale (dans, incantație, rugăciune), sportive sau intelectuale (scrisul, cititul), ontologice (conversia, învierea, transfigurarea, reîntoarcerea, mântuirea, revenirea, repetiția) sau politice (exodul, emigrația, imigrația, penitența, răzbunarea).

Straturile narative ale acestei călătorii poetice și vizuale țes între ele prin legături mai mult sau mai puțin imediate cinci niveluri diferite: protoistoria (piese de arheologie sau geologie), premodernitatea (obiecte etnografice sau vernaculare), modernitatea locală (obiecte domestice, mobilier, modă), un strat pe care l-am numit pe deasupra istoriei (și care se referă la patrimoniul imaterial, precum dansurile, muzica sau poezia) și în fine stratul artei contemporane, acela al prezentului nostru: acum.

Răsucirea — simbolică dar și morfologică — este de altfel surprinzător de prezentă în opera unui număr important de artiști români contemporani. Lucrări de Horia Bernea, Ștefan Bertalan, Ion Condiescu, Roman Cotoșman, Cristian Dițoiu, Constantin Flondor, Dani Ghercă, Ion Grigorescu, Ana Maria Micu, Ciprian Mureșan, Paul Neagu, Sorin Neamțu, Mihai Olos, Șerban Savu, Liviu Stoicoviciu, Napoleon Tiron sunt completarea și contrapunctul acestui itinerariu cultural, desfășurat în insitalația site-specific pe care o propunem în spațiile Kunsthalle Bega.”, explică autorii Călin Dan și Celia Ghyka.