Eu – robotul, tu – somerul

Dincolo de scenarii apocaliptice sau distopiene, robotii care inlocuiesc oamenii la locul de munca au trecut deja de faza SF. E timpul sa ne intrebam tot mai serios: poate fi jobul meu facut de un robot?

Una dintre temerile lui Elon Musk este ca robotii cu inteligenta artificiala (AI) scapati de sub control vor pune in pericol astfel in amenintare intreaga existenta umana de pe glob. Musk, in varsta de 43 de ani, este considerat de multi cel mai de succes antreprenor al momentului: fondator si CEO la SpaceX, aceleasi functii fiind trecute si pe organigrama de la Tesla Motors. Nu uitam nici de PayPal sau SolarCity, asa ca sarcina publicistului Ashlee Vance nu a fost tocmai una facila in lucrul la recent aparuta biografie autorizata „Elon Musk – Tesla, SpaceX and the Quest for a Fantastic Future”.

Viitorul este, de altfel, una dintre preocuparile majore ale lui Musk. Volumul nu trece cu vederea temerile legate de roboti ale antreprenorului canadiano-american nascut in Africa de Sud. Musk arata cu degetul, in carte, si inspre CEO-ul Google, Larry Page, gigantul internetului avand deja in portofoliu mai multe companii specializate in robotica. Venit din partea unuia ca Elon Musk, subiectul nu mai pare unul de (alt) film SF sau de distopie beletristica. Si nici nu e singura veste care ne da fiori in ce ceea ce priveste acest domeniu extrem de complicat. Un studiu derulat recent de ING in mai multe tari din Europa a evidentiat impactul ravasitor pe care o sa-l aiba asupra pietei de munca introducerea pe scara larga a robotilor in numeroase domenii de activitate, in anii urmatori.

Nu mai e nevoie nici de imigranti, avem roboti

Studiul comandat de ING-DiBa (cu sediul la Frankfurt), arata ca 59% din forta de munca din Germania va fi inlocuita cu masini si software in urmatoarele decenii. Impactul asupra societatii germane este considerat a fi unul extrem, radical, rezultatele studiului creionand un scenariu aproape apocaliptic pentru aceasta tara. In conditiile in care robotii ar prelua dominant locurile de munca, aproape doua treimi din forta de munca ar intra in somaj. Din cei aproximativ 31 de milioane oameni cu un loc de munca full sau part-time in Germania, 18 milioane ar urma sa fie disponibilizati ca urmare a acestei dezvoltari a tehnologiei, arata raportul mentionat.

Desi studiul a analizat efectul pe care tehnologia avansata il va avea asupra locurilor de munca in mai multe tari europene, printre care Finlanda, Olanda, Belgia, Germania a iesit cel mai rau. Acesta, sustine raportul, este pretul pe care Germania il va plati pentru sectorul industrial puternic. Muncitorii si armata administrativa din spatele gigantilor la nivel mondial, precum Volkswagen si BMW, vor deveni in curand inutili. Algoritmi avansati si masinarii sofisticate isi vor face treaba la locul de munca mai rapid si mai eficient.

De altfel, robotica este unul din punctele cheie ale strategiilor intocmite si de Comisia Europeana. Neelie Kroes, vicepresedinte al Comisiei Europene, responsabil de agenda digitala, spunea la o conferinta pe aceasta tema ca un sector al roboticii puternic este esential pentru competitivitatea Europei in viitor. „Dezvoltarea acestei industrii inseamna noi locuri de munca si un sector de fabricatie european solid.”

Ai carte? Trebuie si mai multa

In ciuda faptului ca Germania se va confrunta cel mai mult cu acest progres nemaivazut a „masinilor”, revolutia socio-tehnologica va afecta clasele de jos mult mai semnificativ decat clasele educate ale societatii. In general, cu cat calificarea cuiva este mai scazuta, cu atat sunt mai ridicate sansele de a pierde locul in munca in favoarea unor roboti, sustine raportul.

De asemenea, departamentele administrative, cum ar fi secretariatele de exemplu, sunt pe cale de a avea pozitiile luate aproape in intregime de catre algoritmi de calculator. In acest domeniu, prognoza este mult mai dramatica: 86% dintre angajatii de aici si-ar putea pierde locurile de munca in favoarea tehnologiei avansate. Vestile sunt aproape la fel de nefaste pentru mecanici, soferi, tehnicieni, dintre care peste doua treimi din atributii sunt setate pentru a fi preluate de masini performante tehnologic.

Medicii insa par de neinlocuit. Cu aproape 4 milioane de locuri de munca in prezent in domeniul medical in Germania, mai putin de jumatate de milion trebuie sa se teama ca un robot va fi pregatit sa preia sarcina lor. In mod evident, asistentii sunt primii vizati si nu trebuie sa ne mire. Cu cateva luni in urma, Google anunta un parteneriat cu Johnson & Johnson pentru a realiza roboti medicali care utilizeaza inteligenta artificiala. Concret: dezvoltarea unei platforme chirurgicale robotizate. Vorbim despre o categorie de roboti care vor fi folositi in cadrul operatiilor minim invazive, permitand medicilor un control mai bun si efectuand procedurile cu o acuratete mai mare decat este posibila manual, minimalizand astfel posibile efecte negative asupra pacientului. Dar povestea robotizarii este similara si pentru cei din domeniul business. Din cele 1,4 milioane de persoane care ocupa acest sector de elita, „numai” 160.000 ar fi amenintati de inlocuirea cu roboti.

Revolutie sau evolutie? Raportul ezita totusi sa spuna mai exact cand aceste modificari vor avea loc. Este putin probabil sa se intample de la o zi la alta. Robotii sunt inca prohibitiv de costisitori atunci cand se pune problema de a-i produce pe scara industriala. Apoi, este si o rezistenta sociala care va incerca sa lupte impotriva mecanizarii vietii noastre. Iar, daca va fi cazul, rezistenta poate lua si forme armate. Daca va exista si armamentul. Caci, nu-i asa, realitatea prinde din urma literatura si cinematografia.

Autorii studiului nu au nicio indoiala ca schimbarea aceasta, poate cea mai dramatica din istoria umanitatii, este deja pe drum. „Preluarea sarcinilor de catre masini evoluate a inceput deja”, a declarat Carsten Brzeski, sef de economie la ING-DiBa, coautor al raportului, pentru Die Welt, preluat de talkmarkets.com. „Exista deja unele sectoare industriale care au fost luate complet de catre roboti.” In Asia, de exemplu, progresul in tehnologiile de robotica este deosebit de avansat. Toshiba a dezvoltat o serie de roboti umanoizi dedicati departamentelor de secretariat – relatii cu publicul. Si nu sunt pentru expozitii si demonstratii, ci au intrat direct „in paine” (sic!), din luna aprilie, la Tokio, la un birou de informatii al unui mare lant de magazine.

La Comisia Europeana e doar optimism

In intreaga lume sunt create sau pastrate 3,5 milioane de locuri de munca datorita utilizarii a peste unui milion de roboti industriali. Europa are o industrie a roboticii care reprezinta circa un sfert din productia globala in domeniul roboticii industriale si detine o cota de piata de 50% in cel al roboticii pentru servicii profesionale. Se estimeaza ca pietele robotilor casnici si pentru servicii profesionale vor creste cu 40% in anii urmatori, cele mai mari rate de crestere inregistrandu-se in sfera aplicatiilor pentru salvare, securitate si servicii profesionale de curatenie, potrivit unui raport al Comisiei Europene. Pana in 2020, robotica pentru servicii ar putea atinge un volum de piata de peste 100 de miliarde euro pe an. In 2010, la nivel mondial cererea de roboti si produse de robotica era estimata la 15,5 miliarde euro, din care 3 miliarde euro in Europa.

Comisia Europeana a finantat peste 150 de proiecte de cercetare in domeniul roboticii, valoarea fondurilor ridicandu-se la aproximativ 1 miliard de euro in ultimii sapte ani. Aceste proiecte au teme legate de interpretarea scenelor si a situatiilor, perceperea lumii prin simturi artificiale (viziune, simt tactil etc.) si comportamentul fizic, de exemplu apucarea obiectelor sau deplasarea in spatii familiare.