Etichetarea; oamenii de ştiinţă din România şi Italia resping Nutriscore

Reading Time: 4 minute

Să aperi diversitatea tradiţiilor alimentare europene, să protejezi calitatea producţiilor agricole şi să-i responsabilizezi pe consumatori pentru a face dietele acestora mai sănătoase şi echilibrate. Acestea sunt principalele indicaţii reieşite în urma seminarului ştiinţific online organizat de Ambasada Italiei în România, în cadrul celei de-a 6-a Săptămâni a bucătăriei italiene în lume, intitulat “Viitorul dietelor tradiţionale: educaţia consumatorului prin etichetarea alimentelor”.

Moderaţi de jurnalista Teodora Tompea, cei patru experţi care s-au succedat pe scena virtuală, au respins fără drept de apel Nutriscore, sistemul de etichetare francez care clasifică alimentele în funcţie de un presupus profil nutriţional.

Ambasadorul italian la Bucureşti, Alfredo Durante Mangoni a fost cel care a deschis lucrările şi care a explicat că etichetele pot păcăli: “Cu Nutriscore o porţie de cartofi prăjiţi este considerată mai sănătoasă decât o lingură de ulei de măsline. Există o condiţionare subliminală a consumatorilor”. “Abordarea italiană este diferită”, a afirmat Mangoni, care a evidenţiat faptul că sistemul alternativ italian, Nutriform Battery, consideră impactul alimentelor calculate în funcţie de numărul de porţii din dieta zilnică în ansamblul ei.

Subiectul a fost aprofundat de Luca Piretta, gastroenterolog şi profesor de nutriţie la Campus Biomedico din Roma, care a pus accentul pe “Positive Nutrition”, în care acţiunea de a mânca este privită prin prisma tuturor componentelor sale, inclusiv cultura, gustul, caracterul festiv şi sustenabilitatea. Un exemplu clar de “Positive Nutrition” este dieta mediteraneană, care, deşi nu interzice niciun aliment, este asociată prevenirii diferitelor boli. “Biodiversitatea este foarte importantă împotriva inflamaţiilor”, a remancat Piretta, care a invitat la depăşirea concepţiilor greşite cu privire la ce reprezintă o alimentaţie sănătoasă: “Punctul comun este acela de a denigra alimentele în loc de a privi dieta în ansamblul ei. Deseori carbohidraţii sunt atacaţi ca şi cum ar fi singurii responsabili de obezitate, dar într-o dietă echilibrată fiecare macronutrient îndeplineşte o funcţie specifică, de neînlocuit. Să pui un semafor roşu unui aliment pentru că conţine acizi graşi este greşit deoarece nu se ia în calcul faptul că acel aliment conţine şi multe altele”.

„Informaţia nutriţională este o componentă cheie a alegerilor alimentare conştiente”, a explicat Andrea Ghiselli, Preşedintele Societăţii Italiene a Ştiinţelor Alimentaţiei, în opinia căruia “este greşit pentru consumator să creadă în existenţa alimentelor bune sau nocive. Este necesar în schimb ca consumatorii să înţeleagă că fiecare aliment trebuie consumat în anumite porţii şi cu anumite frecvenţe”.

Ghiselli a dezvălui toate contraindicaţiile Nutriscore, arătând că algoritmul este subiectiv şi arbitrar.

“Există o mare ofertă de calorii la preţ redus, care contribuie la obezitate şi la bolile de nutriţie. Putem îmbunătăţi prin autocontrol şi educaţie. Dar Nutriscore, dând impresia că alimentele cu semaforul verde pot fi consumate ad libitum, îi îndeamnă pe consumatori să mănânce mai mult. Nearătând de ce un aliment este considerat bun sau rău, cu siguranţă că nu avantajează educaţia consumatorilor. Proteinele sunt apoi considerate în mod inexplicabil pozitive, în condiţiile în care în Europa consumăm deja prea multe”.

Cercetătorul a ilustrat în cele din urmă unele exemple referitoare la faptul că parametrul fix de 100 de grame pornind de la tipurile de alimente duce la rezultate paradoxale: “O porţie mică de cartofi prăjiţi are acelaşi punctaj ca o porţie mare tot de cartofi. O pizza, din care o porţie depăşeşte 300 de grame, este luată în calcul numai pentru o bucată mică”. Ghiselli a arătat apoi că Nutriform Battery, în schimb, informează consumatorii din punct de vedere obiectiv prin date utile, cum ar fi conţinutul de calorii, acizi graşi, grăsimi saturate, sare şi zahăr, calculate la o porţie şi evidenţiind grafic impactul lor asupra dietei zilnice în ansamblul el.

Nu a fost diferită nici evaluarea doamnei Gabriela Berechet, specialistă în Tehnologii Alimentare şi gastrotehnie, care, trecând în revistă efectele Nutriscore asupra mai multor alimente tipic româneşti, a definit sistemul francez “o umbrelă cu găuri”. Citând-o pe antropoloaga americană Margaret Mead, cercetătoarea a amintit că “copiii trebuie învăţaţi cum să gândească, nu ce să gândească”. O consideraţie îndreptată către Nutriscore, care în loc să-l educe pe consumator pentru a-l îndemna să-şi îmbunătăţească propria dietă, îi indică direct ce trebuie să cumpere.

“Este un diferenţiator la raft”, a explicat, “care are scopul de a crea un avantaj comercial pentru marile multinaţionale, care au resursele necesare pentru a readapta produsele şi a obţine semafoarele verzi”. Berechet a analizat apoi diverse produse tipice româneşti, toate respinse de Nutriscore. “Platon spunea că o civilizaţie se construieşte în jurul modului în care îşi produce şi îşi consumă alimentele. Mâncarea înseamnă şi plăcere, tradiţie, cultură. Educaţia alimentară trebuie să ia în considerare şi aceste concepte”.

Asupra efectelor eronate ale Nutriscore s-a oprit şi Cristian Popa, Inginer în industria alimentară şi specialist în etichetare. “Nutriscore reprezintă un mijloc de presiune a producătorului asupra consumatorului”. După ce a expus o serie de alimente tipice româneşti, şi în acest caz toate cu semaforul roşu, Popa a ilustrat faptul că multinaţionalele folosesc orice mijloc pentru a obţine semaforul verde: “Producătorii vor deveni Nutriscore-oriented, vor face orice pentru a obţine “A”. Aşadar vor înlocui zahărul cu îndulcitori, vor folosi agenţi de îngroşare şi amidon modificat în loc de graşi, arome în loc de sodiu, vor pune mai multă apă în produse. Sistemul va favoriza alimentele mult transformate”.

Inginerul a subliniat apoi efectele schemei franceze care împiedică alegerile sănătoase: “Odată ce se pune Nutriscore pe partea din faţă a ambalajului, consumatorii nu se vor mai uita la eticheta cu informaţiile complete de pe spate”. “Dieta cea mai sănătoasă?”, a conchis Popa: “Dieta mediteraneană!”.