Este metaversul sustenabil?

Reading Time: 4 minute

Când discutăm despre protecția mediului, rareori ne gândim la spațiul virtual. Dar emisiile globale de gaze cu efect de seră ale centrelor de date sunt deja aproape duble față de cele din industria aviației. Am discutat cu Amelia Kallman, futurist la The Big Reveal, despre metavers și impactul acestuia asupra mediului. Numită recent una dintre 25 Women in the Metaverse, Kallman oferă consultanță companiilor și guvernelor cu privire la impactul noilor tehnologii asupra viitorului afacerilor.

Cum ai descrie metaversul?

Lucrez în tech de peste zece ani și am început să vorbesc despre metavers în 2017 despre „un spațiu alb digital infinit pe care putem crea orice”. De atunci definiția a evoluat, iar astăzi vorbesc despre metavers ca fiind viitoarea iterație a internetului. Internetul nostru actual 2D va deveni mai 3D, captivant, persistent și social, oferindu-ne prezență virtuală în spații virtuale.

Nicio persoană, companie sau guvern nu o va deține și va avea interoperabilitate, permițându-ne să ne mutăm dintr-o lume în alta la fel de ușor cum facem clic pe site-uri astăzi. În această definiție, există un singur metavers, la fel cum există un singur internet. Prin această definiție, metaversul nu există în prezent și nu va exista mult timp.

Cu toate acestea, nu putem ignora o a doua utilizare mai lejeră a termenului care a intrat în limbajul comun. Pentru ușurința comunicării, cuvântul metavers este adesea folosit pentru a se referi la lumi virtuale 3D, persistente și sociale, care există deja astăzi. Fortnite, Roblox, Decentraland, IMVU, The Sandbox sunt câteva exemple, cu alte câteva sute în lucru.

În timp ce fiecare dintre aceste lumi virtuale are propriul ecosistem care permite oamenilor să creeze și să câștige în cadrul platformei, în prezent le lipsește interoperabilitatea pe care o cere definiția anterioară. După această definiție, există deja 400 de milioane de utilizatori activi lunar în metavers.

Este important să fim conștienți de această discrepanță asupra sintaxei, dar, în loc să ne lăsăm distrași de ea, putem să admitem că este posibil ca ambele să fie adevărate simultan. Subliniază doar stadiul incipient de dezvoltare în care ne aflăm în prezent și este probabil ca definiția și conceptul să continue să evolueze.

Cu termeni precum cloud-ul, este ușor de uitat că, deși datele ar putea suna abstracte, sunt de fapt ancorate în lumea reală într-un mod tangibil datorită energiei necesare pentru a le stoca, iar toată acea energie este egală cu o amprentă de carbon. Pe măsură ce avansăm și experiențele noastre digitale devin mai 3D, cantitatea de date pe care o creăm, transmitem și stocăm se va extinde exponențial.

Astăzi, emisiile globale de gaze cu efect de seră ale centrelor de date sunt deja aproape duble față de industria aviației și doar un mic procent din centrele de date funcționează cu energie regenerabilă. Acest număr trebuie să se îmbunătățească și trebuie să fie prioritizat în pregătirea pentru ceea ce urmează.

Când am început să cercetez acest subiect, am fost șocată de cât de puțină informație există. Este o provocare în activitatea mea, deoarece adesea lucrurile pe care le cercetez sunt atât de noi încât nu există studii la care să apelez. Așa că încep cu ceva cunoscut și văd unde mă duce. În acest caz, am plecat de la gaming. Astăzi, jucătorii de ultimă generație pompează anual până la 900 kg de carbon în atmosferă, ceea ce este echivalent cu a conduce 3.600 km într-un vehicul pe benzină, distanța dintre Regatul Unit și Libia. Și asta fără căști.

De asemenea, am constatat că, până în 2030, dacă doar 30% dintre jucători ar trece la jocuri în cloud (în loc să fie stocat pe o consolă), ar duce la o creștere cu 30% a emisiilor de carbon. Dacă 90% dintre jucători s-ar muta în cloud, emisiile totale de carbon ar crește cu 112%. Luați în considerare aceste numere și apoi imaginați-vă că ele nu se aplică doar jucătorilor, ci tuturor celor care folosesc internetul.

Și asta nu include consumul ridicat de energie al tehnologiilor suport, cum ar fi AI și blockchain. Ignorarea elefantului virtual mare din cameră nu este doar iresponsabilă, dar este și auto sabotare. Trebuie să începem să punem amprenta de carbon a metaversului pe agendele ESG și să o luăm în considerare în obiectivele noastre în evoluție Net Zero astăzi.

Sunt încrezătoare că ne vom da seama cum să facem metaversul durabil – pentru că trebuie. Multe lucruri bune vor veni din metavers, dar nu trebuie să ne fie frică să identificăm riscurile și să vorbim despre ele acum.

Consideri că înțeleg impactul companiile prezente în metavers?

Oamenii sunt mai conștienți decât oricând de impactul lor asupra mediului. Având în vedere că Gen Alpha (persoanele născute între 2010 și 2025) se așteaptă să experimenteze de 7 ori mai multe fenomene meteorologice extreme în timpul vieții decât generațiile anterioare, acest lucru a determinat 67% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 9 ani să spună că misiunea lor critică în viață este să salveze planeta.

Până în 2030, industria sustenabilității este de așteptat să genereze 380 de milioane de locuri de muncă. Toate acestea sunt vești bune, dar avem multă treabă în față. Pe măsură ce dezvoltăm tehnologia, trebuie să ne gândim de la început la impactul ei asupra mediului și să integrăm aceste valori în strategiile noastre acum. Industria jocurilor de noroc începe deja să reacționeze la preocupările pieței lor primare.

La GDC 2023, Microsoft a lansat Xbox Developer Sustainability Toolkit, un instrument dedicat de măsurare a energiei și a emisiilor de carbon, care le permite creatorilor de jocuri să înțeleagă și să urmărească energia și emisiile jocurilor lor. Sperăm că mai multe companii vor urma exemplul.

Cum vezi viitorul și ce putem face în privința lui?

Ne aflăm într-un loc esențial în relația noastră cu tehnologia. Putem folosi aceste instrumente pentru a salva planeta sau pentru a o distruge. Eu am speranță în oameni și cred că aceasta poate fi o problemă unificatoare și vom alege să facem ceea ce trebuie.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 373 (16 mai – 16 iunie 2023). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.