Eliminarea tichetelor de masă ar putea tăia peste 6 mld. lei din afacerile firmelor din HoReCa

Intenția Guvernului de a elimina acordarea tichetelor de masă exclusiv sub forma cardurilor digitalizate și de a le taxa cu 10% ar putea produce pierderi financiare semnificative economiei, dar și bugetului de stat, arată o analiză realizată de firma de consultanță Frames.

Firmele care oferă servicii de servire a mesei ar putea raporta o scădere a cifrei de afaceri de până la 30%, iar asta va însemna pierderi de aproximativ 6 miliarde de lei. La nivelul întregii economii, efectele financiare negative sunt de o amploare și mai mare, având în vedere că mulți români folosesc tichetele de masă în magazinele alimentare.

Dincolo de suprataxarea microîntreprinderilor, de creșterea taxelor în sectorul imobiliar și majorarea TVA la o serie întreagă de servicii, peste 3 milioane de români s-ar putea trezi, peste noapte, fără o sursă financiară importantă – tichetele de masă.

Decizia Guvernului de a taxa cu 10% aceste tichete ar putea determina multe firme să renunțe la ele, în condițiile în care nu au buget prevăzut pentru a susține taxele către stat. O altă măsură controversată vizează includerea posibilității de a livra sumele asociate tichetelor de masă și sub formă de bani cash.

Dincolo de taxarea tichetelor, posibilitatea ca acestea să fie oferite în bani cash spulberă, practic, scopul pentru care au fost create – acela de a asigura plata pentru servicii de masă, pentru achiziția de alimente etc. Ultimul draft al ordonanței permite, practic, ca banii cash să poată fi cheltuiți pentru țigări, pentru alcool, pentru păcănele și pentru orice altceva. În plus, dacă tichetele de masă pot fi folosite exclusiv pe teritoriul României, adică în economia românească, sumele în bani vor putea fi folosite oriunde, fără niciun fel de trasabilitate, arată analiza Frames.

În plus, spun analiștii, nu va mai exista certitudinea că aceste sume sunt fiscalizate, banii putând fi folosiți în orice domeniu, chiar și acolo unde nu se plătesc taxe și impozite.

Spre deosebire de numerar, tichetele sunt, de asemenea, instrumente eficiente în lupta împotriva diferitelor forme de corupție și a utilizării frauduloase sau delincvente a mijloacelor de plată. Tichetele, spre deosebire de numerar, contribuie la reducerea economiei subterane și creșterea veniturilor la bugetul de stat.

Potrivit celui mai recent studiu OECD, tichetele pe card acordă protecție mai bună împotriva furtului, pierderii și eliminarea fraudei datorita plăților securizate și standardelor crescute în industrie, fiind instrumente pentru incluziunea socială și dezvoltarea locală.

În plus, Art. 23 din Regulamentul (UE) 2020/559 al Parlamentului European și al Consiliului prevede că alimentele și/sau asistența materială de bază pot fi furnizate celor mai defavorizate persoane fie direct, fie indirect, cum ar fi prin intermediul tichetelor sau al cardurilor, în format electronic sau în alt format, cu condiția ca astfel de tichete, carduri sau alte instrumente să poată fi folosite numai pentru achiziționarea alimentelor și/sau a asistenței materiale de bază.

Efectele financiare ale eliminării tichetelor de masă

Potrivit analizei Frames, efectele deciziilor controversate privind tichetele de masă se vor vedea pe scară largă în economie, mai ales în sectoarele care au dezvoltat o ofertă specială dedicată acestei modalități de plată, precum restaurantele și bufetele din zona marilor centre de afaceri, firmele de food-delivery, fast-food-uri și alte unități de alimentație.

Analiza datelor financiare arată că afacerile companiilor din zona serviciilor de servire a mesei (COD CAEN 5610) ar putea înregistra o scădere de peste 6 miliarde de lei în 2024, în condițiile în care, potrivit unui studiu APET, între 10 și 30% din afacerile acestora sunt focusate pe tichetele de masă. Există însă firme pentru care tichetele de masă electronice reprezintă și 60-70% din afaceri.

„Dacă nu va mai exista obligativitatea folosirii banilor în scopul achiziției de alimente, mare parte din aceste sume oferite cash vor fi folosite în alte scopuri. La 35 lei/tichet, înmulțit cu 22 de zile lucrătoare, pentru mulți beneficiari va exista această tentație, iar efectele le vom vedea în declinul industriei serviciilor dedicate zonei de food”

Adrian Negrescu, managerul Frames

OECD apreciază în același studiu că tichetele acordate în format electronic prezintă „un potențial puternic de a reduce erorile și frauda, deoarece facilitează verificarea identității utilizatorului și a informatiilor privind valabilitatea” și reprezintă o oportunitate pentru guverne de a promova inovarea și digitalizarea.

Companiile din acest sector au înregistrat, în 2022, o cifră de afaceri de 19,8 miliarde de lei față de 3,4 miliarde lei în urmă cu 10 ani.

În 2023, estimările Frames indică faptul că această industrie va trece de borna de 20 de miliarde de lei, marcând un rezultat istoric, pe fondul extinderii numărului de companii, a unităților de deservire și a ofertelor de servicii.

Potrivit analiștilor, sunt peste 15.000 de firme cu peste 95.000 de angajați care și-au focusat mare parte din busines în jurul acestei facilități – tichetele de masă. Dacă firmele vor renunța la ele, pe fondul taxării, sau beneficiarii vor putea să folosească banii în alte scopuri, multe dintre aceste afaceri ar putea intra în faliment.

Numărul firmelor din acest sector a crescut spectaculos în ultimii ani, de la 6.602 în 2012 la 15.662 în 2022. Numărul angajaților s-a dublat în acest interval, de la 45.575 la 95.470, iar profitul net a avansat de la 116,7 milioane lei (2012) la 3,14 mld. lei în 2022.

O scădere cu o medie de 30% a vânzărilor pe baza tichetelor de masă ar genera pierderi de peste 6 miliarde de lei, iar asta va însemna inclusiv o diminuare semnificativă a încasărilor statului din acest sector, arată analiza Frames.

Industria alimentară locală, printre victimele măsurilor fiscale

Dincolo de efectele din zona companiilor specializate, impozitarea tichetelor de masă și transformarea acestora într-o sumă forfetară vor afecta, pe de-a întregul, întreaga industrie alimentară locală, un business anual evaluat în 2022 la peste 110 miliarde de lei.

Asta în condiții în care, în România, mulți dintre beneficiarii de tichete de masă le folosesc la achiziția de alimente din magazinele specializate.

„Pentru multe rețele de magazine alimentare, achizițiile pe tichete de masă reprezintă între 5 și 10% din cifra de afaceri. Dacă banii nu vor mai fi alocați produselor alimentare, pierderile vor fi unele semnificative, pe întreg lanțul, de la producător la retailer. Iar acest lucru va duce la efecte negative în cascadă, de la scumpirea produselor alimentare la disponibilizări de personal și stoparea planurilor de extindere a rețelei de magazine moderne și a investițiilor în zona de producție„, afirmă experții de la Frames.

În industria alimentară locală activează peste 11.000 de companii, cu mai mult de 175.000 de angajați. Tichetele operează într-un circuit complet fiscalizat, ceea ce garantează colectarea de taxe și impozite la bugetul de stat și, în egală măsură, nu este încurajată economia subterană. Spre deosebire de sumele acordate în bani, tichetele de masă nu pot fi economisite sau folosite în afara teritoriului național, valoarea lor fiind injectată direct și integral în economia locală, ceea ce generează consum, activitate economică, locuri de muncă și deci venituri bugetare suplimentare.

Introducerea alternativei în bani cash la tichete, pierdere la buget

În România, aproape 3 milioane de angajați beneficiază în prezent de tichetele de masă electronice, introduse încă din 1998. Un calcul estimativ arată, daca toate companiile ar acorda valoarea maximă, valoarea acestui program ar depăși, per ansamblu, 25 de miliarde de lei anual, luând în calcul o medie de 35 de lei/tichet/20 de zile pe lună.

Dacă numai 30% din această sumă va migra către alte servicii (păcănele, țigări, alcool, alte servicii), ar însemna undeva la 7,5 miliarde de lei pe care industria alimentară îi va pierde, iar statul va contabiliza încasări mai mici din taxe și impozite, arată analiza Frames.

Cehia a adoptat o măsură similară acum 2 ani, iar impactul măsurii a fost unul negativ: suma forfetară acordată în locul tichetului de masă a costat bugetul public între 3,8 miliarde de coroane și 5,6 miliarde de coroane (146 mil. euro și 215 mil. euro) în 2022.

„În Belgia, atunci când s-a adus în discuție o astfel de măsură (care nu s-a implementat însă niciodată), Consiliul Constituțional a reacționat cu fermitate și a atras atenția asupra unei eventuale discriminări: sumele acordate în bani sunt de fapt salariu, prin urmare fie primesc toți angajații din țară facilități fiscale identice pentru o parte a salariului, fie nu se implementează o astfel de măsură„, arată o scrisoare deschisă trimisă premierului de 35 de organizații care acoperă tot spectrul de business, de la patronate, sindicate, IMM-uri până la industria ospitalității.

Organizațiile respective își manifestă profunda îngrijorare cu privire la ultimele informații care circulă în spațiul public potrivit cărora Guvernul intenționează să introducă alternativa în bani, cu aceleași facilități fiscale, la toate tipurile de tichete: tichete de masă, vouchere de vacanță, tichete cadou, tichete culturale, tichete de creșă.

În ceea ce privește industria ospitalității, potrivit datelor Alianței pentru Turism, impactul direct al eliminării/suspendării voucherelor de vacanță sau acordarea alternativă a banilor este reprezentat de o scădere cu 35% a încasărilor. 20% dintre cei care acum primesc vouchere de vacanță nu își vor mai permite să meargă în vacanță, în timp cei alți 20% vor pleca, cel mai probabil, în afara țării.

De asemenea, având în vedere că beneficiarii voucherelor de vacanță cheltuiau și sume suplimentare celor 1.450 lei (cu o medie de 1.000 de lei cheltuiți suplimentar), impactul negativ va fi cu atât mai mare.

În România, potrivit unui studiu de percepție privind biletele de valoare, derulat de Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET), tichetele de masă sunt cel mai apreciat beneficiu extrasalarial oferit angajaților.

Obiectivul major al acordării de tichete de masă este acela de a asigura angajaților hrana necesară pentru fiecare zi lucrată. În prezent, tichetele sunt destinate exclusiv achiziționării de produse alimentare și pot fi utilizate doar pe teritoriul României.

Conform unui Studiu realizat de Academia Română, fiecare leu acordat în tichete de masă aduce încasări bugetare suplimentare de 40 de bani, iar pentru fiecare leu de contribuții sociale scutite de la plată sunt injectați în economia locală aproape 4 lei.

Mai mult, tichetele de masă aduc la bugetul public venituri bugetare echivalente cu o rată de impozitare de circa 40%, iar la 380.000 de lei cheltuiți prin tichete de masă se creează un loc nou de muncă.

Analiza Frames a fost realizată pe baza datelor de la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor, CNP, Academia Română, OECD, Regulamentul European, APET, Alianța pentru Turism.

Datele financiare privind evoluția companiilor din sectorul cu COD CAEN 5610 fac referire la activitatea de asigurare a serviciilor de servire a mesei pentru clienți, fie că sunt serviți stând la masă sau se servesc singuri dintr-un galantar cu produse, fie că mănâncă mesele preparate în incintă, că le iau acasă sau că le sunt livrate la domiciliu. Această clasa include activități din: restaurante, bufete expres, restaurante fast-food, pizzerii, unități de alimentație care servesc pentru acasă, cărucioare mobile care vând mâncare, activități ale restaurantelor și barurilor conexe transportului, atunci când sunt efectuate de unități distincte, altele decât unitățile de transport.

Foto: 218895091© Sylvain Robin | Dreamstime.com