Elena Milanesi, cercetătoare italiană în România: „A fi cercetător în România este o mare provocare!”

Elena Milanesi, cercetătoare italiană în România: „A fi cercetător în România este o mare provocare!”

Elena Milanesi, este cercetător italian și lucrează în România de șase ani. Poate că sună un pic ciudat ca un străin să lucreze în cercetare tocmai în România, unde domeniul este unul subfinanțat însă Elena Milanesi a fost atrasă în țară de proiectul „REDBRAIN”, care a identificat în sângele pacienților, cu forme incipiente de boală Alzheimer, biomarkeri asociați inflamației și stresului oxidativ, care pot fi testați neinvaziv, printr-o metodă accesibilă.

Elena Milanesi este cercetător științific gradul II, în cadrul Institutului Național de Patologie Victor Babeș, București și una dintre câștigătoarele celei de-a XIII-a ediții a programului de burse private L’Oréal – UNESCO „Pentru Femeile din Știință”, organizate cu sprijinul UEFISCDI. Cu ajutorul bursei L’Oréal – UNESCO „Pentru Femeile din Știință”, aceasta va putea aprofunda rezultatele valoroase obținute în proiectul „REDBRAIN”.

Elena Milanesi ne-a vorbit despre ce înseamnă să faci cercetare în România, despre provocările cu care se confruntă în domeniul cercetării în România, dar și despre proiectul „REDBRAIN” în care este implicată în prezent.

Cum ați ales să deveniți cercetător?

Experiența mea în cercetarea biomedicală a început în Italia, în timpul școlii doctorale, unde am obținut titlul de doctor în Genetică Moleculară Aplicată în științe medicale la Facultatea de Medicină și Chirurgie a Universității din Brescia. Am lucrat activ în cadrul Unității de Genetică a Centrului de Cercetare Clinică IRCCS San Giovanni di Dio, unde am participat la studii preclinice și clinice axate pe genetica tulburărilor neuropsihiatrice și neurodegenerative. În 2013 am câștigat bursa Shabbetai Donnolo pentru cooperarea binațională în știință și tehnologie Italia-Israel și am lucrat timp de doi ani ca cercetător post-doc în Departamentul de Genetică Moleculară Umană și Biochimie, Facultatea de Medicină Sackler, Universitatea Tel-Aviv, într-un proiect axat pe tratamentul personalizat al tulburării bipolare. După această experiență deosebită m-am întors în Italia unde mi-am continuat timp de un an cercetările în domeniul tulburării bipolare și al bolii Alzheimer. În septembrie 2017 m-am mutat împreună cu familia în România ca cercetător post-doc, expert în biologie moleculară, în cadrul proiectului european intitulat „Transfer de cunoștințe în domeniul biologiei redox pentru dezvoltarea de instrumente moleculare avansate în boli neurodegenerative – semnătura factorului de transcripție Nrf2 pentru diagnostic și terapie”, acronim: REDBRAIN, ID Proiect P_37_732, finanțat cu aproximativ două milioane de euro prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020 si implementat integral la Institutul Național de Patologie „Victor Babeș”, București (2016 – 2022).

Din februarie 2023 sunt șef al Laboratorului de Radiobiologie, din cadrul Institutului Național de Patologie „Victor Babeș” si asistent universitar în cadrul Departamentului de Biologie Celulară, Moleculară și Histologie, Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, București. În plus, sunt Grant Holder Manager și ofițer pentru egalitatea de gen al Acțiunii COST CA20121 BenBedPhar, al cărui scop este de a împărtăși cunoștințe de bază, farmacologice și clinice despre factorul de transcripție NRF2 și de a-l integra în fluxul social, clinic și economic al UE, sectoare cu capacitatea de a implementa aceste cunoștințe în terapii inovatoare pentru mai multe boli netransmisibile.

Am ales să lucrez în cercetare pentru că aceasta îmi permite să-mi satisfac curiozitatea științifică, să fiu constant la curent cu cele mai noi descoperiri științifice din lumea medicală și să mă îmbunătățesc permanent pentru a identifica soluțiile inovative pentru problemele majore de sănătate. Este un mediu grozav, deoarece comunitatea din cercetare este de natură colaborativă internațională. Iubesc atmosfera congreselor și întâlnirilor internaționale unde mă pot conecta cu persoane care îmi împărtășesc interesele și, chiar dacă venim din țări diferite, am sentimentul că vorbim aceeași limbă.

Ne puteți spune cîteva cuvinte despre „Redbrain”, proiectul actual în care sunteți implicată?

Actualul proiect pe care îl conduc și care este finanțat de bursa „L’Oréal – UNESCO Pentru Femeile din Știință” este „The regulatory effect of miRNAs on redox and inflammatory alterations identified in cognitive impairment” și reprezintă continuarea proiectului REDBRAIN, cel care m-a adus în România, care a identificat în sângele pacienților, cu forme incipiente de boală Alzheimer, biomarkeri asociați inflamației și stresului oxidativ, care pot fi testați neinvaziv, printr-o metodă accesibilă.

În ce alte proiecte importante ați mai fost implicată până în prezent?

Pe langă REDBRAIN, pe care l-am menționat anterior, de-alungul timpului am lucrat în mai multe proiecte. Pot să menționez proiectul în care am fost implicată ca post-doc în Israel “Lithium response biomarkers: comparative genome-wide transcriptomes of immortalized lymphoblastoid cell lines and patients` lymphocytes for personalized treatment of bipolar disorder”, susținut de Fundația Binațională pentru Știință din SUA și Israel și bineînțeles, proiectele în care am fost lider, precum “Burning mouth syndrome-an interdisciplinary approach for diagnosis and disease monitoring” (2021 – 2023) finanțat de Ministerul Cercetării și Digitalizării din România; proiectul aflat în derulare „The brain-gut axis linking inflammatory bowel disease with anxiety and depression: the inflammation-microbiome network” (2022 -2025), finanțat de Centrul Internațional de Inginerie Genetică și Biotehnologie (ICGEB) și proiectul „The regulatory effect of miRNAs on redox and inflammatory alterations identified in cognitive impairment” finanțat de bursa “L’Oréal – UNESCO Pentru Femeile din Știință”.

Care sunt principalele provocări cu care vă confruntați ca cercetătoare în România?

A fi cercetător în România este o mare provocare! Sunt foarte norocoasă pentru că la Institutul Victor Babeș lucrez într-un mediu științific stimulant, colegii mei sunt deschiși la idei noi și văd dorința de a dezvolta noi parteneriate și colaborări internaționale. Cu toate acestea, România rămâne neatractivă pentru oamenii de știință străini. Acest lucru se datorează în principal fondurilor reduse pentru cercetare și numărului mic de competitii naționale pentru finanțarea proiectelor științifice, împreună cu salariul neatractiv pentru tineri cercetători. Este cu adevărat dezamăgitor deoarece eu consider ca oamenii de știință români sunt bine calificați și competitivi în comunitatea științifică internațională. România, la fel ca Italia, suferă de fenomenul „exodului creierelor”. Până acum, am fost norocoasă pentru că, cumva, am găsit resurse pentru a-mi susține ideea de proiect, dar cine știe ce imi rezerva viitorul… În acest moment mă simt încrezătoare.

Ați lucrat în domeniul cercetării în Italia. De ce ați ales să reveniți în România, o țară în care cercetarea este subfinanțată?

Sunt un cercetător italian în diaspora în România. Știu că sună ciudat… De obicei, tendința de migrare este opusă! Planul meu era să petrec nu mai mult de câțiva ani în România lucrând în proiectul REDBRAIN. În această perioadă, am fost implicată în alte proiecte interesante, am primit câteva granturi pentru a-mi dezvolta ideile și… în septembrie voi sărbători al 6-lea an în această țară!

Care sunt planurile pe care le aveți în continuare ca cercetătoare?

Pe termen scurt, aș dori să finalizez și să extind proiectele aflate în derulare în România. Cu toate acestea, planurile mele se pot schimba în timp, deoarece o carieră în cercetare nu este un proces liniar.

De curând ați câștigat bursa L’Oréal – UNESCO „Pentru Femei din Știință”. Cum vă ajuta aceasta în proiectul actual? Ce înseamnă pentru dumneavoastră câștigarea acestei burse?

Rezultatele anterioare, obținute de grupul nostru de cercetare în proiectul REDBRAIN, au demonstrat în leucocitele din sânge o afectare semnificativă a nivelului expresiei genelor implicate in căile de semnalizare redox și inflamație la pacienții cu Deficiență Cognitivă Ușoară (MCI) cauza fiind boala Alzheimer. Mecanismele de reglare care stau la baza acestor modificări nu au fost încă elucidate. In acest proiect ne propunem să investigăm mecanismele de reglare mediate de microARN în relație cu genotipul ApoE, care ar putea explica modificările identificate în expresia genelor redox și inflamatorii. Abordarea metodologică va consta în integrarea parametrilor clinici și biologici cu datele genetice și transcriptomice folosind suport bioinformatic avansat. Generarea de date folosind o abordare de tip „biologia sistemelor” și interpretarea rezultatelor prin instrumente bioinformatice avansate ar putea să ofere rezultate valoroase pentru construirea de rețele de semnalizare în tulburările cognitive și în bolile legate de vârstă. Bursa „L’Oréal – UNESCO Pentru Femeile din Știință” susține acest proiect în principal în ceea ce privește achiziționarea de reactivi și diseminarea rezultatelor. Până acum, am prezentat rezultatele preliminare obținute la o întâlnire științifică internațională din Croația și voi prezenta alte rezultate într-un congres de neuroștiință din Turcia în luna octombrie a acestui an.

L’Oréal România, în parteneriat cu UNESCO și UEFISCDI, continuă să încurajeze și să susțină talentul și excelența științifică în cercetare și anul acesta. Cercetătoarele din România se pot înscrie în programul de burse private L’Oréal – UNESCO „Pentru Femeile din Știință”, prin depunerea dosarelor de candidatură online pe platforma: http://www.forwomeninscience.com