Efectul imprumutului de urgenta asupra redresarii economice

Efectul imprumutului de urgenta asupra redresarii economice

In contextul recentelor evenimente din Grecia, care au readus in prim plan subiectul statelor care au contractat imprumuturi de urgenta, economistii PwC au analizat evolutia celor cinci ţari europene care au apelat la astfel de imprumuturi: Cipru, Grecia, Irlanda, Portugalia si Spania.

Analiza arata ca, in pofida faptului ca Grecia a fost prima dintre cele cinci tari care au apelat la imprumuturi de urgenta, in momentul actual se regaseste in aceeasi ipostaza din care a plecat .

Irlanda este cea mai performanta dintre tarile care au apelat la imprumutul de urgenta, arata PwC, intr-un comunicat de presa ce prezint rezultatele analizei celor cinci tari care au contractat imprumuturi de urgenta.

Irlanda a tinut “capul de afis” al reformei economiei statelor de la periferia Zonei Euro. Aceasta a inregistrat o crestere in termeni reali de 5,2% in anul 2014, economistii PwC estimând o crestere economica de pâna la 3,9% in decursul acestui an. De fapt, figura 2 arata ca Irlanda a fost prima dintre economiile periferice al carei PIB a depasit nivelul de dinainte de criza.

In cazul Spaniei, restructurarea sectorului financiar functioneaza. In opinia economistilor PwC, cresterea accentuata de aproximativ 3% din acest an va imbunatati treptat profitabilitatea sistemului financiar si va contribui la reducerea numarului de credite neperformante. Spania si-a pastrat de asemenea cadenta reformelor structurale in ultimele 12 luni, cu politici menite sa reduca nivelul somajului, pe termen mediu. Din aceste motive, Spania este de asteptat sa-si depaseasca nivelul PIB-ului pre-criza pâna in 2017.

Portugalia a facut de asemenea progrese de la momentul imprumutului, dar nu in aceeasi masura ca Irlanda si Spania, considera economistii PwC. Economia inregistreaza o crestere ciclica, raportând o crestere a PIB in 2014, pentru prima data din 2010. Dar in continuare mai are câteva probleme structurale de depasit. De exemplu, datoria sa publica raportata la PIB atinge 130%, al doilea cel mai mare nivel dintre cele cinci economii care au necesitat imprumuturi de urgenta.

Grecia a ramas in urma Ciprului, care si-a mutat atentia de la reforma finantelor publice – guvernul afisând deja un surplus primar sanatos de 2,9% din PIB- asupra reformelor structurale din sectoare precum sanatatea si telecomunicatiile. Cipru este asadar inca in etapa de „reforma” a programului sau, dar face progrese rezonabile.

Ce urmeaza pentru statele periferice din Zona Euro?

Potrivit economistilor PwC, sunt trei procese din Zona Euro la care companiile ar trebui sa fie atente in urmatoarele saptamani si luni:

• In primul rând, evolutia negocierilor pentru cel de-al treilea acord de finantare pentru Grecia.

• In al doilea rând, orice semne de consolidare a cresterii economice in tarile de la periferia Zonei Euro;

• In al treilea rând, testele de stres pregatite de Autoritatea Bancara Europeana (EBA) programate pentru anul viitor.

„Pe termen lung, marea problema este cea a nivelului ridicat al datoriei publice si, in anumite cazuri, a datoriei private. Realizarea de excedente bugetare primare ar trebui sa contribuie la stabilizarea nivelurilor datoriei publice. Insa adevaratele beneficii vor aparea la momentul accelerarii cresterii PIB-ului nominal, in mod special dupa ce nivelul inflatiei va reveni in apropierea tintei de aproximativ 2% anual”, a declarat Richard Boxshall, economist senior al PwC.