Economia globală își va încetini creșterea în 2024. Care sunt estimările Băncii Mondiale privind creșterea economică a României

Reading Time: 3 minute

Economia globală va cunoaște o încetinire a creșterii economice pentru al treilea an consecutiv în 2024, de la 2,6% la 2,4%, conform estimărilor Băncii Mondiale. Ritmul de creștere este cu 0,75 puncte procentuale sub media anilor de după 2010.

Economiile în curs de dezvoltare vor crește anul acesta cu doar 3,9%, cu un punct procentual sub media deceniului precedent. Economiile care au venituri mici pe cap de locuitor vor crește cu 5,5%, mai puțin față de estimările anterioare, după ce în 2023 au avut rezultate extrem de slabe. Banca Mondială estimează că, finalul lui 2024, oamenii dintr-un sfert din țările în curs de dezvoltare și din 40% din țările cu venit mic pe cap de locuitor vor fi mai săraci decât înainte de pandemia de COVID-19. Economiile dezvoltate vor avea și ele un ritm de creștere mai mic, de la 1,5% anul trecut la 1,2% în 2024.

Cu cât crește economia României în 2024

Estimările Băncii Mondiale arată o creștere economică de 2,6% pentru România în 2023, un ritm de dezvoltare mai mic cu 2,1 puncte procentuale față de 2022. În ceea ce privește evoluția din 2024, economia României ar urma să aibă o rată de creștere de 3,9%, în timp ce pentru 2025 estimarea este de 4,1%. Economia țării noastre va continua să aibă cel mai mare ritm de creștere în cadrul Uniunii Europene.

Zona euro ar urma să crească în acest an cu 1,3%, o revenire față de 0,4% cât este estimarea pentru 2023. Ritmul de creștere va fi mai vioi în 2025, când va atinge nivelul de 2,3%. Statele Unite, în schimb, se vor confrunta cu o frânare a creșterii, care va fi de doar 0,8% în 2024, după 1,1% anul trecut.

Un deceniu pierdut pentru economia globală?

Economia globală este într-o poziția mai bună decât în urmă cu un an într-o singură privință: riscul unei recesiuni globale a scăzut simțitor, în principal ca urmare a rezilienței economiei SUA. Însă analiza realizată de Banca Mondială arată că tensiunile geopolitice pot crea noi pericole pe termen scurt pentru economia globală.

Evoluția pe termen mediu pentru multe economii în dezvoltare este mai pesimist, în principal din cauza încetinirii economiilor dezvoltate, a încetinirii comerțului global și a condițiilor financiare mult mai dificile. Rata de creștere a comerțului global va fi în 2024 la jumătate față de deceniul dinaintea pandemiei, în timp ce dobânzile pentru economiile în curs de dezvoltare vor fi în continuare extrem de ridicate, în condițiile în care ratele dobînzilor se află la cel mai înalt nivel din ultimele patru decenii.

„Dacă nu au loc modificări importante, deceniul 2020 va deveni unul al ocaziilor ratate. Creșterea pe termen scurt va rămâne la un nivel scăzut, prinzând țările în curs de dezvoltare și mai ales pe cele mai sărace într-o capcană: vor avea niveluri paralizante ale datoriilor și acces dificil la hrană pentru o treime din populație. Acest lucru ar împiedica progresul pentru multe priorități globale. Dar încă există oportunități care pot redresa situația. Raportul nostru oferă o soluție clară, arătând că se poate realizare o schimbare dacă guvernele acționează acum pentru a accelera investițiile și a întări cadrul politicilor fiscale.”
Indermit Gill, economist-șef și prim-vicepreședinte al World Bank Group

Potrivit raportului Băncii Mondiale, țările în curs de dezvoltare vor fi nevoite să facă investiții uriașe, de circa 2,4 trilioane de dolari pe an, pentru a atinge țintele legate de atenuarea schimbărilor climatice și pe cele referitoare la dezvoltarea globală până în 2030. Fără politici coerente, astfel de investiții nu vor fi posibile. Investițiile pe cap de locuitor din aceste economii vor crește în medie cu doar 3,7% între 2023 și 2024, la jumătate față de ritmul din cele două decenii anterioare.

Potrivit Băncii Mondiale, țările în curs de dezvoltare pot culege cel mai bine roadele creșterii economice dacă își cresc investițiile pe cap de locuitor cu minim 4% într-un ritm susținut de minim șase ani consecutiv. Astfel, crește ritmul de apropiere de nivelul de venituri din țările dezvoltate, rata sărăciei scade mai rapid și productivitatea crește de patru ori mai repede. În plus, inflația scade, iar statele își îmbunătățesc pozițiile fiscale pe plan intern și extern.