Echilibrul „muncă-viață“. Angajații vor să facă distincția între job și viața privată

Oamenii își doresc o separare între muncă și viața privată conform unui studiu realizat în numele diviziei de dezvoltare de birouri Skanska din CEE.

Studiul a fost efectuat în patru țări din Europa Centrală și de Est – Polonia, Republica Cehă, România și Ungaria. Scopul său principal a fost analizarea situației actuale în ceea ce privește modelele de lucru pe piața muncii în contextul pandemiei de COVID-19. Rezultatele arată cum s-a schimbat perspectiva angajaților în ultimele douăsprezece luni și confirmă faptul că majoritatea este dispusă să revină la birouri.

Deși pandemia COVID-19 a schimbat modul de lucru în întreaga lume, atitudinea oamenilor în această chestiune continuă să evolueze vizibil. Din numarul total al persoanelor intervievate, în martie 2020, în timpul primului val al pandemiei, 39% dintre acestea mergeau zilnic la birou. În prezent, procentul acestora a crescut la 49%. În Romania, procentele se situează de la 38% în martie 2020 la 51% în prezent. Mersul zilnic sau aproape zilnic la birou este mai frecvent în rândul persoanelor care lucrează în echipă sau a celor care acasă împart spațiul de lucru cu ceilalți. Angajații din toate țările chestionate menționează faptul că cele mai mari avantaje ale revenirii la birou sunt reprezentate de abilitatea de a menține echilibrul dintre viața profesională și viața personală, dar și posibilitatea conversațiilor “face-to-face” cu colegii de echipă, arată Skanska, într-un comunicat de presă.

Studiul a fost realizat în patru țări din Europa Centrală și de Est – Polonia, Republica Cehă, România și Ungaria. Scopul său principal a fost analizarea situației actuale în ceea ce privește modelele de lucru pe piața muncii în contextul pandemiei de COVID-19. Rezultatele arată cum s-a schimbat perspectiva angajaților în ultimele douăsprezece luni și confirmă faptul că majoritatea este dispusă să revină la birouri.

Lipsa unei separări clare între muncă și casă este văzută ca fiind de departe cel mai mare dezavantaj de a lucra de acasă (mai mult de 40% dintre respondenți spun asta). Viața socială limitată și monotonia reprezintă alte dezavantaje atunci când lucrăm de acasă. Fiecare a patra persoană se plânge de costurile crescute ale facturilor și ale întreținerii casei, dar și de lipsa echipamentelor și a infrastructurii de care dispuneau la birou. Aproximativ 1/3 dintre respondenți declară că le lipsește posibilitatea de a lucra de la birou. În România, această dorință este chiar mai mare, aproape jumătate dintre românii din studiu au spus că resimt nevoia de a lucra de la birou.

La birou, fără copii

Oamenii care au copii mici sunt mult mai predispuși în a se plânge de limitările desfășurarii lucrului de acasă față de posibilitățile oferite într-un spațiu de birouri. Angajații care lucrează în echipă merg la birou mult mai des. Conform studiului, dintre respondenții care au declarat că merg zilnic la birou, 68% lucrează în echipă. De asemenea, ei sunt de părere că munca de acasă este mai puțin eficientă, lipsa discuțiilor “face-to-face” fiind mult mai des menționată ca un dezavantaj al biroului de acasă în România comparat cu alte țări (37% pentru RO, față de 30% pentru CEE).

În România, procentul de persoane care au lucrat de acasă în primul val al pandemiei a scăzut semnificativ în ultima perioadă, iar numărul persoanelor care merg zilnic la birou a ajuns la 51%. Confortul mintal al lucrului de la birou este foarte apreciat de către angajații din CEE care au copii (aproape 1/3 din totalul de 19%) dar și de persoanele care trebuie să împartă o cameră acasă cu copiii lor (45% din totalul de 19%) .

„Oamenii sunt cel mai important asset al unei companii, iar pentru noi, siguranța şi starea lor de bine au fost întotdeauna o prioritate. Posibilitatea de a merge la birou, de a lucra în echipă, de a comunica, de a fi cu colegii lor, reprezintă o parte valoroasă a vieții de zi cu zi, permițând angajaților să își mențină eficacitatea, creativitatea și confortul mintal. Sentimentul de apartenenţă şi relațiile umane sunt alterate în mediul online”, spune Anne-Marie Diaconu, Leasing & Asset Management Director la divizia de dezvoltare comercială a Skanska în România.

Conform studiului, 57% dintre respondenți consideră că certificarea WELL Health-Safety Rating a clădirilor le-ar influența sentimentul de siguranță în a lucra la birou, iar în România, acest procent este chiar mai ridicat, ajungând la 64%.

„Pentru noi este foarte important ca angajații care revin la birou să se simtă în siguranță încă din prima clipă în care pășesc pe ușile de acces din clădiri și până la terminarea programului, motiv pentru care am implementat toate măsurile de siguranță de la începutul pandemiei și până în prezent”, adaugă Anne-Marie Diaconu.

Studiul a fost realizat de compania de cercetare și analiză Zymetria în numele Skanska. A fost folosită metoda CAWI pentru acest sondaj online, iar răspunsurile au fost colectate de la 1.200 de angajați din clădiri de birou din patru țări – Polonia, România, Republica Cehă și Ungaria.

Photo © Siri Wannapat – Dreamstime.com