Duduie sau bubuie?

Duduie sau bubuie?

Romania a avut un an 2015 bun, cu crestere economica si stabilitate macro-financiara. Suntem insa pregatiti sa facem fata provocarilor venite din plan extern, in conditiile in care economia globala da semne de slabiciune?

Turbulentele pe bursele globale, evolutia pretului petrolului, un nou ciclu monetar al Rezervei Federale a SUA sau tranzitia Chinei spre un nou model economic sunt doar cateva dintre ingredientele unui an tumultuos pentru economia globala. Intrebarea este care va fi impactul acestor provocari in Romania si daca putem sa transformam amenintarile in oportunitati. Sunt voci care vorbesc despre o noua criza si fac scenarii sumbre, dar Andrei Radulescu, economist-sef al Bancii Transilvania, considera ca este prematur sa vorbim despre o noua criza in economia mondiala.

De ce? Pentru ca economiile dezvoltate culeg roadele reformelor structurale implementate in economia reala, dar si la nivelul sectorului financiar-bancar, in ultimii ani. Astfel, in Statele Unite consumul privat a crescut anul trecut cu 3,1% an/an, cel mai bun ritm din 2005, iar in ultimele trimestre dinamica anuala a venitului real disponibil al populatiei depaseste ritmul de evolutie a consumului privat. In zona euro, economia accelereaza gradual, prin intermediul cererii interne, iar structura regiunii s-a intarit prin implementarea Noii Guvernante Economice. Totodata, Banca Centrala Europeana a semnalat ca este pregatita sa implementeze noi masuri pentru consolidarea activitatii economice in regiune si evitarea deflatiei. “Tarile emergente si in dezvoltare va trebui sa accelereze reformele structurale pentru a nu fi ocolite de fluxurile internationale de capital pe termen mediu”, adauga Andrei Radulescu.

“Tarile emergente si in dezvoltare va trebui sa accelereze reformele structurale pentru a nu fi ocolite de fluxurile internationale de capital pe termen mediu”, spune Andrei Radulescu, economist-sef al Bancii Transilvania.

In ceea ce priveste China, economistul-sef al BT sustine ca decizia FMI privind includerea yuanului in cosul DST (Drepturi Speciale de Tragere) de la 1 octombrie 2016 va determina admi­nistratia de la Beijing sa continue reformele pe piata financiara, in special la nivelul componentei bursiere. Compozitia cosului DST determina structura valutara a creditelor acordate tarilor care au nevoie de fonduri de asistenta din partea Fondului Monetar International. De asemenea, companiile chinezesti se afla intr-un proces de internationalizare fara precedent, cu implicatii pozitive pentru economia globala, iar reintrarea Iranului in hora globalizarii genereaza noi oportunitati de business la nivel mondial.

Am enumerat deja multe semnale pozitive, atunci de unde vin turbulentele? Radu Craciun, economist-sef al BCR, arata ca evolutiile internationale influenteaza Romania in esenta prin trei canale: cel comercial, cel al investitiilor strategice si cel al pietelor financiare. “In ce priveste canalul comercial, integrarea substan­tiala cu economia UE ne pune sub influenta ritmului lent de crestere din aceasta zona, motiv pentru care de cativa ani exporturile si-au pierdut rolul de catalizator al cresterii economice. Pe de alta parte, tot pe acest canal beneficiem de pretul mai scazut al petrolului care se regaseste in scaderea costurilor de transport, dar si in situatiile financiare mai putin atractive ale firmelor din sectorul energetic”, explica Radu Craciun.

Economistul-sef al BCR arata ca atitudinea investitorilor strategici reflecta temerile acestora legate de contextul international impredictibil cu multe focare de criza economica, financiara sau geo-politica si de incapacitatea factorilor de decizie globali de a gasi impreuna solutii la toate aceste probleme. “In final, suntem expusi la volatilitatea in crestere a pietelor financiare care se propaga rapid in intreaga lume si care are un impact imediat asupra activelor financiare autohtone: obligatiuni si actiuni. Romania ramane in categoria tarilor emergente, motiv pentru care o crestere a aversiunii fata de risc a investitorilor se va reflecta si asupra Romaniei alaturi de alte tari din aceeasi categorie”, spune Radu Craciun.

„Beneficiem de pretul mai scazut al petrolului care se regaseste in scaderea costurilor de transport, dar si in situatiile financiare mai putin atractive ale firmelor din sectorul energetic”, considera Radu Craciun, economist-sef al BCR.

La randul sau, Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank, considera ca anul 2016 va fi caracterizat printr-o volatilitate mai mare in pietele financiare, atat la nivel local, cat si la nivelul economiei globale, cu potential impact si asupra economiei in ansamblu. Depinde insa si de punctul din care privim aceste provocari din plan extern, cu impact si in Romania. Spre exemplu, scaderea pretului petrolului, care a creat valuri intense in pietele financiare si in economia mondiala, stimuleaza cresterea economica globala. Desi tarile exportatoare de petrol sunt afectate negativ, acest efect este mai mult decat compensat de efectele pozitive in tarile importatoare si de scaderea costurilor de productie in sectoarele economice unde petrolul este un cost de productie important. “In cazul Romaniei, suntem o tara net importatoare de petrol, gradul nostru de independenta energetica in cazul petrolului fiind de doar 38,2% (si 93,6% in cazul gazelor, date aferente anului 2014), ceea ce ar trebui sa conduca la un efect agregat pozitiv al scaderii pretului petrolului asupra cresterii economice in Romania”, precizeaza Ionut Dumitru.

Scaderea pretului petrolului este apreciata ca fiind benefica pentru economia locala si de economistul BT. “Declinul cotatiilor internationale la titei este benefic pentru consumatorii de carburanti si energie si poate contribui la alocarea mai eficienta a resurselor – atat la populatie, cat si la companii”, subliniaza Andrei Radulescu. Desigur, daca per total economia romaneasca resimte efectele pozitive ale evolutiei pretului petrolului, pentru OMV Petrom acest lucru a insemnat primul an cu pierderi de la privatizarea din 2004, inregistrand un minus de 690 de milioane de lei in 2015 fata de un profit de 2,1 miliarde de lei in 2014.

Andrei Radulescu atrage atentia asupra faptului ca economia Romaniei a consemnat un an economic 2015 de referinta, atat din perspectiva dinamicii PIB-ului si a contributiei factorilor de productie, cat si a stabilitatii macrofinanciare. “Romania este mai putin dependenta de finan­tarea interna­tionala, este atractiva pentru fluxurile inter­nationale de capital prin prisma spread-ului de dobanda si, cel putin deocamdata, nu sunt semnale de generare de dezechilibre – atat la nivel de populatie, cat si de companii si administratie”, spune Radulescu, adaugand ca se poate spune ca Romania arata mult mai bine ca oricand in perioada postdecembrista pentru a infrunta orice provocari din economia mondiala.

„In contextul vulnerabilitatilor din alte tari emergente, Europa Centrala si de Est ar putea chiar beneficia de eventuale repozitionari ale investitorilor, iar contextul regional pare ca ne avantajeaza”, arata Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank.

Cand se vorbeste despre o criza la nivel global, discutiile pornesc de la situatia Chinei, evolutia economiei gigantului asiatic fiind un factor semnificativ de risc pentru pietele mondiale. Ionut Dumitru arata ca incetinirea semnificativa a cresterii economice din China, pe fondul unei recalibrari a modelului tarii de crestere economica, bazata mai mult pe consum intern, va avea efecte importante in economia globala. Cu toate acestea, Romania pare a fi mai putin afectata in mod direct, relatiile noastre comerciale cu China fiind nesemnificative in termeni de exporturi – doar circa 1% din totalul de exporturi ale Romaniei sunt in China. In schimb, pot fi efecte mai semnificative in mod indirect pe filiera germana. Germania este principalul nostru partener comercial la export, in conditiile in care circa 20% din exporturile noastre merg catre aceasta tara. In plus, Germania este un mare exportator in China. “Pe canalul direct al exporturilor catre China deja resimtim efecte, exporturile noastre in China scazand deja in perioada ianuarie – noiembrie 2015 cu aproape 8%, insa efectul este diminuat de ponderea mica a acestora in total exporturi”, explica Dumitru.

Pe langa pretul petrolului si evolutiile din China, economia globala mai are la orizont o serie de ale provocari. Procesul de normalizare a dobanzilor in SUA, problema imigrantilor si problema datoriilor (in special in sectorul public) in Europa, fragilitatea unor economii emergente (pe langa China mai putem aminti Brazilia, Africa de Sud, Thailanda sau Turcia, tari in care datoria pe termen scurt in sectorul privat, de multe ori denominata in dolari, va fi dificil de gestionat in urma aprecierii monedei americane) sunt provocari la fel de importante. Economistul-sef al Raiffeisen precizeaza insa ca, in contextul vulnerabilitatilor din alte tari emergente, Europa Centrala si de Est ar putea chiar beneficia de eventuale repozitionari ale investitorilor. “Contextul regional pare ca ne avantajeaza – Polonia si Ungaria par a mai pierde din capitalul de incredere, insa politicile economice interne ale Romaniei vor conta si ele foarte mult in modul in care va evolua atitudinea investitorilor fata de Romania”, spune Dumitru, avertizand ca derapajul bugetar va trebui gestionat cu foarte mare atentie.

Asupra deficitului bugetar atrage atentia si economistul-sef al BCR. Radu Craciun spune ca, desi Romania se bucura inca de o pozitie macroeconomica solida, relaxarea politicii fiscale aplicata incepand cu 2016 a vulnerabilizat-o. “Cresterea deficitului bugetar la un nivel apropiat de 3% din PIB ne face mai dependenti de finantarea externa si de atitudinea volatila a investitorilor straini fata de tarile in curs de dezvoltare”, arata economistul. “In acelasi timp exista semne ca cresterea spectaculoasa a cererii incepe sa se rega­seasca in presiuni inflationiste, inca mascate de inflatia negativa indusa de TVA, si in cresterea deficitelor externe. Modul in care acesti parametri vor evolua va dicta politica monetara a BNR, adica momentul cresterii dobanzilor si politica fiscala, adica momentul reducerii deficitului bugetar”, spune Radu Craciun, adaugand ca acest context plaseaza Romania intr-o alta liga in comparatie cu tarile care se confrunta cu deflatie si cu dobanzi negative.

Nici Andrei Radulescu nu vede presiuni pentru dobanzi negative la depozite. “Date fiind procesul de accelerare economica din Romania (prin intermediul cererii interne) precum si perspectiva accelerarii presiunilor inflationiste imediat dupa disiparea impactului reducerii TVA, consideram ca este putin probabil sa asistam la dobanzi negative la lei”, spune economistul BT. Acesta vede o consolidare a sectorului bancar pe termen scurt, dupa ce in 2015 a consemnat cel mai bun an din istorie (activele si profitul net agregat au atins maxime istorice). “Creditarea se relanseaza, costurile de finantare sunt la minime istorice, iar excesul de lichiditati (raportul credite/depozite se situa sub 86% la final de 2015) si presiunea pe marje vor conduce, foarte probabil, la o noua unda de fuziuni si achizitii. Per ansamblu, sectorul bancar se afla intr-un nou ciclu de afaceri, este refacut dupa ajustarea determinata de criza si este pregatit sa raspunda provocarilor externe si interne din perspectiva termenului mediu”, completeaza Radulescu.