Dobânda de politică monetară, la minim istoric

Dobânda de politică monetară, la minim istoric

Reading Time: 3 minute

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50% pe an, de la 1,75% pe an.

CA al BNR a hotărât, totodată, reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00% pe an, de la 1,25% pe an, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,00% pe an de la 2,25% pe an.

Banca centrală arată economia globală și cea europeană au început să se redreseze în luna mai, pe fondul retragerii treptate a restricțiilor de mobilitate fizică, rămânând însă la niveluri mult inferioare celor prevalente anterior răspândirii infecției cu coronavirus. “În același timp, dinamica recuperării lor rămâne incertă pe termen scurt, fiind dependentă de evoluția pandemiei și a măsurilor asociate, dar și susținută de măsurile fiscale implementate de autorități, precum și de caracterul acomodativ al politicilor monetare ale băncilor centrale din economiile avansate și cele emergente, incluzând BCE și băncile centrale din regiune”, se arată în comunicatul BNR .

Pe plan intern, datele și informațiile apărute după ședința de politică monetară a CA al BNR de la finele lunii mai au evidențiat un impact sever al pandemiei de coronavirus, mai ales în aprilie, dar și efectele economice și financiare ale începerii relaxării graduale în luna mai a măsurilor restrictive.

Rata anuală a inflației IPC a continuat să scadă în mai, până la 2,26 la sută (de la 2,68 la sută în luna aprilie), pentru ca în iunie să urce la 2,58 la sută, ușor deasupra punctului central al țintei staționare, pe fondul unor efecte de bază și al reluării ascensiunii cotației petrolului.

Comparativ cu nivelul înregistrat la sfârșitul trimestrului anterior, de 3,05 la sută, rata anuală a inflației s-a situat pe o pantă descendentă – ușor mai pronunțată decât cea prognozată -, atribuibilă accentuării semnificative a declinului în termeni anuali a prețului combustibililor.

Creșterea economică a decelerat considerabil în trimestrul I 2020, la 2,4 la sută, de la 4,3 la sută în trimestrul anterior, dar dinamica sa trimestrială a rămas în teritoriul pozitiv, la 0,3 la sută. Totodată, deficitul balanței comerciale și-a accelerat semnificativ creșterea în acest interval, pe fondul scăderii pronunțate a exporturilor de bunuri și servicii, iar acoperirea deficitului de cont curent cu investiții străine directe și transferuri de capital și-a accentuat deteriorarea.

„Cele mai recente evoluții ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o contracție severă a economiei în trimestrul II, în linie cu previziunile, în condițiile unui declin puternic înregistrat în aprilie – lună marcată integral de restricțiile impuse pentru limitarea extinderii pandemiei -, care începe însă să fie recuperat din luna mai, odată cu înlocuirea stării de urgență cu cea de alertă”, arată BNR, în comunicat.

Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția august 2020, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

Rata anuală a inflației este așteptată să urce ușor și în luna iulie, iar apoi să rămână relativ stabilă în jumătatea superioară a intervalului țintei până la finele anului curent, pentru ca ulterior să coboare și să fluctueze moderat în jurul punctului central al țintei, pe fondul manifestării cu un decalaj de timp a efectelor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să se deschidă consistent în trimestrul II 2020, dar să se restrângă apoi progresiv și ceva mai alert decât în prognoza anterioară.

BNR avertizează că incertitudinile asociate noilor previziuni macroeconomice continuă să fie extrem de ridicate în actualul context, inducând riscuri în dublu sens la adresa perspectivei inflației pe orizontul proiecției. Sursa lor majoră rămâne, cel puțin pe termen scurt, pandemia de coronavirus – care s-a reintensificat recent -, și măsurile restrictive asociate, ce condiționează viteza și traiectoria redresării economiei, chiar și în contextul susținerii oferite de programele de sprijin guvernamental și de măsurile de politică monetară ale BNR.

“Incertitudini majore continuă să fie asociate conduitei politicii fiscale și a celei de venituri, dată fiind posibila creștere mai accentuată a cheltuielilor bugetare în acest an, inclusiv ca efect al majorării transferurilor sociale, în contextul anului electoral – cu repercusiuni și asupra poziției externe a economiei. În același timp, consolidarea fiscală probabil inițiată ulterior ar putea fi contrabalansată parțial ca impact economic de fondurile europene alocate României prin pachetul de redresare economică și prin bugetul multianual agreate recent la nivelul UE”, se arată în comunicat.

De asemenea, incertitudini și riscuri semnificative decurg din mediul extern, în condițiile unor semnale ceva mai favorabile privind evoluția recentă a economiilor europene, dar și ale reacutizării pandemiei în ultima lună, cu potențial impact asupra ritmului redresării activității economice și a comerțului internațional.