Din nou în joc

Din nou în joc

L-am întâlnit pe Giovanni Luca Soma la sediul Société Générale din Paris. Am privit de la etajul 36 al unuia dintre turnurile grupului din La Défense spre provocările din sistemul bancar și am discutat despre digitalizare și concentrarea pe piața locală.

Care este strategia de dezvoltare a Société Générale pentru acest an?

Direcțiile de dezvoltare ale Société Générale din ultimii trei ani au urmărit consolidarea core business-ului nostru. Strategia noastră este structurată pe trei piloni – activitatea pe piața locală, cea de banking internațional și servicii financiare, respectiv activitățile de investment banking, asset management și private banking. Un lucru important în ultimii ani a fost refocusarea businessului – am renunțat la anumite activități de private banking în Asia, am vândut participația la Amundi, subsidiara din Georgia și pe cea din Croația. Ne-am întărit însă prezența pe alte piețe. Am făcut unele achiziţii ţintite precum banca privată Kleinwort Benson (KB) în Marea Britanie sau compania de leasing auto Parcours, în Franţa.

Totodată, continuăm transformarea canalelor de vânzare și de comunicare, pentru că modelul de banking se schimbă. În vest, schimbările sunt impresionante, dar sunt schimbări și în Europa de Est. Am investit și vom investi și în acest an în canalele digitale, în mobile banking și în adaptarea sucursalelor la noile tehnologii. Sucursalele vor exista însă în continuare, mai ales în Europa de Est, unde este încă nevoie de latura umană. Trebuie să găsim modalități prin care să facem businessul mai agil și mai flexibil, în contextul complexității crescânde a reglementărilor.

Cât de importantă este digitalizarea în banking?

Ne gândim deja la cum va arăta banca viitorului. Dezvoltăm mai multe proiecte împreună cu fintech-urile, din care circa 60 sunt în desfășurare. Bineînțeles că nu toate vor fi viabile, dar așa găsim idei noi – unele nebunești, altele practice. Avem 1.000 de oameni implicați în proiectele de inovație. Digitalizarea va avea impact și în corporate banking, automatizarea și inteligența artificială vor duce la modele mai complexe. Dar, dincolo de procese, care sunt importante, competențele sunt cele care aduc valoare adăugată. În cazul companiilor nu vorbim despre un simplu credit, ci despre servicii financiare mai complexe, refinanțări, cash management sau administrare de active. Nu știm cum va arăta o bancă peste 20 de ani, trebuie să ne gândim cum va fi peste 5-10 ani. Suntem în plină schimbare, dar sunt valori care rămân, spre exemplu la­tura umană, contactul cu clientul este important, deși asistăm la o digitalizare a lumii. Dacă ne uităm la Europa de Est, România de exemplu, transformările tehnologice sunt rapide, dar relația cu banca este încă tradițională. Este nevoie de un mix între digitalizare și latura umană – dacă vrei să transferi bani rapid, o faci pe calculator sau pe smartphone, dar pentru un credit ipotecar sau pentru consultanță vrei să vorbești cu cineva într-o sucursală. În România, BRD are o rețea vastă de unități, dar și aplicații pentru mobil. Ne adaptăm mai rapid decât înainte, dar nu cred că peste trei ani băncile din România, spre exemplu, vor fi complet diferite de cele de astăzi. Însă vom face lucrurile altfel și ultimii ani au fost intenși, cu multe schimbări în domeniul bancar.

„Trendul cu adevărat important este sofisticarea clienților. BRD a lansat recent un card de credit cu plata în rate, fără dobândă. Vrem să punem la dispoziția clienților mai multe oferte, pentru că astăzi clientul trebuie să fie stimulat“

Care sunt piețele pe care vreți să vă extindeți activitatea?

În cazul activităților de investment banking, grupul nostru este prezent la nivel global, iar ca bancă de retail, suntem interesați de piața locală, de Europa de Est și Africa, unde am deschis recent două bănci, în Togo şi în Mozambic. Nu credem că este acum momentul potrivit pentru a intra în Asia sau America de Sud. Consolidare nu înseamnă însă doar achiziții sau creștere, ci și vânzări sau o refocusare a activităților. Am vândut recent subsidiara din Croația, care avea o activitate bună, dar nu vedeam oportunități de creștere. În România rezultatele sunt bune, ați văzut profitul din trimestrul III. Nu pot vorbi despre rezultatele din trimestrul IV, dar pot spune că trendul se confirmă. BRD are în vedere o progresie pozitivă în viitor, dar venim după problemele din 2012 și suntem mulțumiți. La sfârșitul trimestrului III, profitul grupului a urcat la 606 milioane lei. Revenind, suntem interesați de piețele unde avem poziție bună, profitabilitate bună și perspective de creștere.

Sunteți interesați de achiziții?

Depinde de piețe. În România, spre exemplu, cred că suntem destul de mari, nu avem nevoie de achiziții. Dar pe alte piețe am putea fi interesați de achiziții. În Rusia au fost probleme din cauza devalorizării rublei, a embargoului, a situației geopolitice, dar acum se simte o ușoară îmbunătățire. Criza a trecut, segmentul de corporate banking evoluează foarte bine. Ne concentrăm pe Europa de Est, Balcani, România, Cehia, Polonia și Rusia. Urmărim o creștere organică, dar suntem deschiși și pentru achiziții, dacă apar oportuntăți. Nu cred că în cazul BRD sau KB avem nevoie de achiziții, datorită dimensiunii și poziției lor în piață.

Cum vedeți evoluția Europei Centrale și de Est în următoarea perioadă?

Cea mai mare problemă este nivelul scăzut al dobânzilor, și nu doar în ECE, ci la nivel global. E greu de ghicit cum va evolua nivelul dobânzilor, dar sunt semne de creștere ușoară a dobânzilor pe termen lung. Estimările noastre sunt prudente, nu ne așteptăm la creșteri semnificative în următoarele 18-24 luni, dar nici la scăderi. În ceea ce privește cursul de schimb, în regiune în general și în România în special, nu văd fluctuații mari. În cazul leului nu vor fi fluctuații mari în următoarele 12 luni, dar ar putea fi mai mari decât în trecut în cazul coroanei cehe. Un lucru bun pentru piețele financiare din regiune este scăderea gradului de raportare directă la euro sau dolar, fiindcă finanțările se fac în monedele locale. În România, BNR a făcut o treabă foarte bună, a scăzut gradul de dependență de euro a economiei și riscul va­lutar s-a diminuat. Portofoliile băncilor sunt mai echilibrate. Avem creștere economică, atât la nivelul regiunii, cât și în România. Problema, la nivel macroeconomic, este creșterea bazată pe consum. În România, estimările privind creșterea economică în acest an sunt de 3-3,5%. După ce am fost în România înainte de Crăciun și am văzut că toată lumea făcea cumpărături, când m-am întors în Italia m-am simțit ca într-o țară săracă. În Roma, magazinele erau goale! Nu este o creștere solidă, deși e binevenită și reprezintă un impuls pentru economie. Este nevoie de proiecte de infrastructură, de creștere sustenabilă, iar aceste proiecte lipsesc în întreaga regiune. Totodată, este un trend de concentrare și consolidare a sistemului bancar în regiune. În România sunt 35 de bănci, în Balcani de asemenea sunt multe bănci și nu pot rezista toate.

Și în România?

Este un trend de consolidare în sistemul bancar și concentrarea continuă ca urmare a creșterii costurilor cu capitalul. Este loc de dezvoltare în continuare, în România ne așteptăm la o creștere a creditării, atât în zona de corporate, cât și în cea de retail. Evoluția pieței imobiliare este bună nu doar în România, ci în întreaga regiune, impulsionată de creșterea economică. Provocarea este că oamenii sunt din ce în ce mai sofisticați și nu vor să plătească pentru orice fel de servicii. Vor servicii de calitate, la costuri scăzute. Trendul cu adevărat important este sofisticarea clienților. BRD a lansat recent un card de credit cu plata în rate, fără dobândă. Vrem să punem la dispoziția clienților mai multe oferte, pentru că astăzi clientul trebuie să fie stimulat. Vrem să fim activi în piață, cu oferte pentru clienți, pentru că acestora trebuie să li se ofere soluții și produse noi. După câțiva ani de curățare a portofoliului, suntem din nou în joc, în grafic, suntem pe drumul cel bun și suntem într-o poziție bună, iar brandul BRD este puternic.

foto: Vali Mirea