Despre oameni în era roboților

Despre oameni în era roboților

Vorbim despre fabrica viitorului și Industrie 4.0, dar toate acestea nu sunt posibile fără oamenii potriviți. Cristina Corello, manager de resurse umane la Robert Bosch, companie care aniversează 25 de ani în România, ne-a vorbit despre schimbările pe care le aduce tehnologia în companie și pe piața muncii.

Cum s-a schimbat mediul de business în ultimii 25 de ani?

Ritmul în care lucrurile s-au schimbat pe parcursul ultimilor 25 de ani poate fi caracterizat ca unul în permanentă creștere, iar în prezent discutăm despre schimbări majore de la an la an, generate în special de evoluția tehnologică.

Dacă acum 25 de ani vorbeam despre fax ca vârful tehnologic în ceea ce privește comunicațiile, iar telefonul mobil, în forma lui inițială cât o cărămidă, era ceva ieșit din comun, în momentul actual discutăm despre lucruri fabuloase precum Internet of Things, despre conectivitate, despre programe de software din ce în ce mai complicate.

Viteza cu care comunicăm prin toate mediile pe care le utilizăm facilitează o relaționare care nu mai ține cont de distanță. Tot ce înseamnă relații interumane s-a schimbat. Dacă acum 25 de ani lucrurile se petreceau într‑o relație directă om-om, acum intervine și relația om-mașină. Vorbim cu roboți, reușim să fim ajutați și îndrumați de roboți și aceste lucruri dau o cu totul altă conotație relațiilor umane. În ceea ce privește impactul în zona de management al resurselor umane, faptul că vorbim despre o Europă fără granițe, o lume în care reușim să circulăm fără probleme, ne-a adus și dezavantaje. Din păcate, am pierdut extrem de multă resursă umană – peste 5 mi­lioane de români se află peste granițe, în contextul în care problema forței de muncă este una globală.

Și vorbim despre o tehnologie care în România nu mai este susținută pe deplin de un sistem educațional care să pregătească generațiile actuale și viitoare. Un sistem educațional care să fie conectat la realitățile actuale și viitoare, motiv pentru care ajungem să susținem noi, companiile, deficiențele sistemului. Este o eră a tehnologiei în care gândim mai complex, iar sistemul educațional ar trebui să ne ajute să învățăm să sintetizăm informația, să fim analitici astfel încât să putem face față viitorului.

“Încercăm să susținem tot sistemul educațional, pentru a ne asigura că forța de muncă este una care se ridică la standardele pe care grupul le dorește și să nu existe diferențe între ce poate face un angajat aici și ce face unul din altă țară.”

Care au fost direcțiile de creștere ale companiei?

Bosch a început cu o investiție într-o fabrică și a ajuns să fie prezent în România cu aproape toată varietatea de arii de activitate pe care grupul le oferă la ni­vel global. Suntem prezenți cu arii de producție, arii de cercetare-dezvoltare, cu BPO (servicii) și parte de vânzări. Am investit în ultimii 13 ani peste jumătate de miliard de euro în businessurile din România. Am finalizat anul trecut cu peste 7.800 de angajați în cadrul fi­lialelor din cadrul grupului din România, avem vânzări consolidate care ating nivelul de 452 de milioane de euro. Dacă vorbim de vânzări nete, adică inclusiv ce vindem intragrup, nivelul ajunge la 1,2 miliarde de euro. Anul acesta ocupăm locul 6 în topul celor mai doriți angajatori, conform opi­niei candidaților. Este important pentru noi să avem o abordare sustenabilă, iar în acest sens am avut în vedere o serie de investiții de viitor precum crea­rea de centre educaționale, a școlii duale, implementarea programelor de master sau a cursurilor în cadrul universi­tăților cu care colaborăm. Încercăm astfel să susținem sistemul edu­cațional pentru a ne asigura că forța de muncă este una care se ridică la stan­dardele pe care grupul le dorește, să eliminăm diferențele între ce poate face un angajat aici și ce face unul din altă țară.

Cine sunt oamenii Bosch?

În Bosch vorbim despre diversitate ca despre cel mai natural lucru. Angajații noștri deservesc arii foarte variate de activitate și acest lucru determină una dintre principalele trăsături ale oamenilor din Bosch – capacitatea de a crea conexiuni între arii. Acest lucru se regăsește la nivel individual, dar și la nivel organizațional (exemplu: strânsa relație de colaborare dintre centrul de inginerie și fabrică). Facilităm relaționarea, colaborarea și comunicarea, lucruri care ne vor conduce către rezultate și mai bune din perspectiva businessului pe care îl facem.

Avem profiluri extrem de diferite, de la angajați care sunt la prima experiență de muncă până la cei care se pregătesc să se pensioneze.

În Bosch mai există un lucru pe care îl consider fenomenal. Într-o eră în care candidații au tendința ca după 3-4 ani într-o companie să se întrebe dacă nu este nevoie să meargă într-o altă companie, ca să se dezvolte profesional, Bosch are foarte mulți angajați cu o vechime de 15, 20 sau 25 de ani în cadrul grupului. Pe o parte din ei eu i-am cunoscut personal și am constatat că nu pot aduce în discuție ideea de plafonare, ci de un nivel de experiență și expertiză uimitor.

Totodată, vorbim despre un echilibru foarte bun între numărul de femei și bărbați, iar România este exemplu în grup pentru acest subiect, inclusiv în zona de management. Avem colegi expați care provin din peste 10 țări și 4 continente, prin urmare discutăm despre o diversitate din perspectiva naționalităților.

Cum se reflectă evoluția tehnologiei în piața muncii? Și cum răspunde Bosch acestei provocări?

Tehnologia te aduce la un alt nivel de înțelegere și o altă poziționare în jobul de zi cu zi. Mașina acoperă din ce în ce mai mult munca repetitivă pe care o făceai până nu de mult. Tehnologia ne obligă să fim mai bine pregătiți și să aprofundăm domeniul de activitate, să identificăm cone­xiunile dintre arii, să analizăm mai multe informații și să luăm decizii. Cred că această parte de analiză a informației va fi cea care ne va diferenția în peri­oada următoare. Mașinile ne vor ajuta să strângem informația, întrebarea este cât de abili vom fi în a o înțelege, analiza și a lua deciziile corecte. Tehnologia ne ajută și în procesul de management al resurselor umane. De exemplu, noi folosim o aplicație pentru ges­tiunea beneficiilor flexibile oferite angajaților. Fără tehnologie ne-ar fi trebuit un număr considerabil de angajați care să facă toată buchiseala din spatele unei aplicații. Așa, am venit către clientul intern cu o soluție simplă și foarte ușor de utilizat, care satisface dintr-o dată o varietate de nevoi.

Putem folosi tehnologia în activitatea de învățare și dezvoltare, în administrare prin mo­dule de self-service, iar exemplele pot continua. Mi s-a șters orice umbră de îndoială că teh­nologia ne-ar pune în pericol, doar ne provoacă și ne obligă în a dezvolta alte competențe. Folosită corespunzător, tehnologia poa­te fi un mare beneficiu pentru noi.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 335 (septembrie 2019). Dacă doriți să primiți Revista Biz prin curier, abonați-vă aici.