Despre Grecia greseli si greutati

Despre Grecia greseli si greutati

Orice discutie legata de viitorul economic incepe de la Grecia, continua cu zona euro, trece prin Spania si Portugalia si revine la Grecia. Nimic din ceea ce stiam nu mai este la fel, pentru ca riscurile unei alte depresiuni, din cauza crizei din zona euro, par iminente.

Ultimele saptamani au tinut cu inima la gura intreaga comunitate de afaceri din lume. Si o tin in continuare. Cauzele sunt multiple: Grecia, Spania, Portugalia, Italia, somajul din zona euro, scaderea burselor, Siria. Toate conduc la o stare de febrilitate permanenta, care nu prevesteste nimic bun. De altfel, declaratiile oficiale sunt extrem de ingrijoratoare si nu fac alt ceva decat sa starneasca si mai multa panica printre investitori. Grecia este, de departe, statul care da cele mai multe cosmaruri si fiorii cei mai reci. Alegerile din 17 iunie nu par a fi rezolvarea situatiei politice, ci tocmai o inrautatire a acesteia. Un default are consecinte nebanuite pentru zona euro, avand in vedere ca in acest moment nu se pot calcula cu exactitate pagubele (exista estimari de peste 1.000 de miliarde de euro, daca Grecia paraseste zona euro) si mai ales nu se pot anticipa efectele pe care aceasta iesire le-ar putea avea asupra intregii Europe si implicit a pietelor globale.

In aceste zile, cei aflati in divergente privind strategia de solutionare a crizei datoriilor de stat sunt cancelarul german, Angela Merkel, premierul spaniol, Mariano Rajoy, si ministrul francez al Finantelor, Pierre Moscovici. Declaratiile lor expun dificultatile de ordin politic care impiedica statele din zona euro sa stabileasca un plan anticriza decisiv, cat si izolarea liderului german in dezbaterea ideologica privind abordarea potrivita a problemelor euro.

Rajoy a afirmat ca liderii europeni ar trebui sa cosolideze masurile si mecanismele de sprijinire a bancilor din zona euro. Declaratia liderului de la Madrid se adauga presiunilor asupra Germaniei de a accepta idei noi pentru rezolvarea crizei din zona euro, dincolo de masurile de austeritate care au contribuit la revenirea economiei europene in pragul recesiunii. Intr-o adresare separata, Merkel a afirmat ca nu va accepta sub nicio forma ideea unor obligatiuni comune la nivelul zonei euro, garantate de Germania. Moscovici, ministrul de Finante al Frantei, a declarat ca bancile-problema din zona euro ar trebui sprijinite prin Mecanismul European de Stabilitate – fondul permanent de urgenta al blocului monetar – si nu prin guvernele nationale. “Trebuie sa ne orientam spre o uniune bancara”, a afirmat oficialul francez.

Saptamana trecuta, un oficial apropiat Angelei Merkel a afirmat ca orice solicitare de ajutor destinat bancilor trebuie savina din partea guvernelor, care trebuie sa-si asume pozitia de garantori. Potrivit unor surse europene citate de “El Pais”, UE exercita de asemenea presiuni asupra Spaniei sa accepte un imprumut international. Reprezentantii guvernelor de la Berlin si Madrid au refuzat  sa comenteze informatiile. Intre timp, pietele se pregatesc pentru deteriorarea crizei bancare din Spania si pentru eventuala iesire a Greciei din zona euro.

Bursele se resimt pe tot globul, inclusiv in Asia, dupa datele dezamagitoare privind piata fortei de munca din SUA si sectorul serviciilor din China, care au antrenat ingrijorarea investitorilor fata de perspectivele de crestere economica. Cipru pare ca se apropie rapid de un acord de finantare externa, daca nu se va reusi recapitalizarea Cyprus Popular Bank. Dobanda obligatiunilor Germaniei cu matu ritatea la doi ani a coborat sub zero pentru prima data, investitorii preferand siguranta titlurilor germane in defavoarea perspectivelor de profit. Randamentul obligatiunilor Spaniei cu scadenta la 10 ani a depasit 6,5%, apropiindu-se de pragul de 7% la care Grecia, Portugalia si Irlanda au cerut finantare externa.

Incercand sa restaureze increderea in sistemul bancar spaniol, Mariano Rajoy a cerut statelor din zona euro sa cedeze suveranitate catre o autoritate fiscala europeana si s-a pozitionat in sprijinul apelurilor lansate de Comisia Europeana privind o “uniune bancara”, care ar presupune o autoritate centrala de reglementare si un fond european de garantare a depozitelor. Opozitia cancelarului Merkel fata de finantarea in comun a statelor din zona euro a fost atacata duminica de premierul italian Mario Monti, care a declarat pentru ziarul grec “To Vima” ca obligatiunile comune la nivelul blocului monetar vor aparea in final, intr-o forma sau alta. Monti va gazdui pe 22 iunie, la Roma, o intalnire la care vor participa Merkel, Rajoy si presedintele francez, François Hollande, pentru discutii de pregatire inaintea summit-ului UE de la sfarsitul acestei luni.

VEHICULAM MASURI

Toata Europa sta zi de zi cu ochii pe deciziile care se iau in diversele cancelarii, pentru ca orice masura in acest moment face diferenta. Mai ales ca de zona euro sunt legate si celelalte economii ale lumii. Barack Obama si David Cameron, premierul Marii Britanii, au cazut de acord asupra necesitatii unui plan imediat de solutionare a crizei euro. Premierul britanic i-a indemnat deja, in mai multe randuri, pe liderii tarilor din zona euro sa intreprinda “actiuni decisive” in vederea solutionarii acestei crize, exprimandu-si ingrijorarea fata de un posibil “uragan” care ar putea sa loveasca in plin economia britanica si sistemul sau bancar.

Uniunea Europeana vrea ca fondul permanent de 500 de miliarde de euro pentru ajutarea statelor cu probleme din  zona euro, Mecanismul European de Stabilitate (ESM), sa devina operational la 9 iulie. Parlamentele celor 17 state membre trebuie sa ratifice ESM inainte ca acesta sa intre in vigoare pentru a contracara criza datoriilor din zona euro. Pana ce ESM va primi 90% din capitalul promis, va fi folosita in continuare Facilitatea Europeana pentru Stabilitate Financiara (EFSF), care mai are dintr-un total de 440 de miliarde de euro circa 240 de miliarde de euro.

Data la care noul fond va intra in vigoare depinde de evolutia aprobarii in Germania, unde parlamentul ar putea vota cel mai tarziu in prima saptamana din iulie. ESM este componenta cheie a planului de protectie de 1.000 de miliarde de dolari destinat opririi contagiunii crizei datoriilor, in urma carora Grecia, Portugalia si Irlanda au fost nevoite sa apeleze la ajutor financiar extern. Fondul reprezinta capacitatea zonei euro pentru alte programe de ajutor financiar extern, intrucat restul planului de protectie include sume deja angajate de 300 de miliarde de euro. Activarea ESM va fi un semnal important pentru pietele financiare ca zona euro continua sa sustina planul de lupta impotriva crizei, a declarat Michala Marcussen, sef al departamentului de analiza economica la Société Générale.

SI DE LA EI LA NOI

La noi, lucrurile se misca in toate directiile, dar nu converg inca spre directia cea buna. Suntem in recesiune tehnica, iar prima luna a noului govern nu a adus mare lucru. Doar linistirea temporara a leului si a scaderilor de pe bursa. Este nevoie insa de masuri sustinute si rapide, chiar daca sunt pe termen scurt, pentru a contracara orice unda de soc care ar zgudui fragilitatea economiei romanesti. “Guvernul mare lucru n-are ce sa faca, poate sa dea niste semnale, dar din ce vad semnalele sunt mai degraba contraproductive. Noi avem o problema strategica de competitivitate a economiei.

Cand te uiti la competitivitatea economiei, te uiti ce resurse trebuie incurajate ca sa creasca. Din ce am vazut, se discuta mai degraba impozitari decat relaxari”, a afirmat directorul ING, Misu Negritoiu, la postul de televiziune Pro TV, invitat la emisiunea “Dupa 20 de ani”. El a punctat ca, in loc sa caute solutii pentru a creste productivitatea muncii si competitivitatea economica, in urma carora guvernele ar avea o baza pentru redistribuire, majoritatea politicienilor au un program care se adreseaza exclusive celor defavorizati. Premierul Victor Ponta a afirmat la inceputul saptamanii ca guvernul analizeaza impozitarea suplimentara, cu inca 16%, a sumei din pensie sau salariu care depaseste 4.500 lei/luna, sistem care ar putea fi aplicat incepand cu anul viitor si numai pentru sectorul bugetar.

Negritoiu crede ca impozitarea salariilor ar trebui sa fie ultima problema la care un guvern sa se uite intr-o situatie de genul celei in care este Romania, iar preocuparea corecta ar fi relaxarile fiscale. In plus, politicienii au abandonat proiectul eficientizarii administratiei de stat, unde lucreaza mai mult cu 500.000 de oameni decat ar fi necesar. Negritoiu arata ca modelul automatizarii relatiei cu clientul aplicat in sistemul bancar ar trebui sa fie o prioritate si in administratia ublica, care sa permita nu doar plata unor impozite prin internet, dar si inregistrarea electronica a unei firme. “Asemenea proiecte trebuie facute oricum. In loc sa faca asta, eu am vazut ca au tot felul de probleme, de la zugravirea bisericilor pana la cine da pungi, cui da. E o enorma risipa de resurse”, a mai spus Negritoiu.

Seful ING a aratat ca, desi problema cea mai presanta a Europei este Grecia, slabiciuni se regasesc in toate tarile din sudul Europei si statele periferice. Desi situatia ar putea fi tinuta sub control, dialogul va fi prelungit, fara im bu na tatiri rapide, fundamentale, pe termen scurt, iar presiunile pe euro si monedele din zona vor continua. “Nu se stie daca mai vine la rand o tara sau alta. La noi vulnerabilitatea este in crestere din doua considerente: o data suntem vulnerabili la expunerea greceasca in Romania si problema Romaniei este parte din problema Greciei, avand in vedere expunerea in sectorul bancar, iar apoi tipicul politicii noastre monetare este unul destul de mult legat de euro, avand in vedere dimensiunea portofoliului de credite denominate in euro. Aceasta introduce un plus de risc si vulnerabilitate”, a spus Negritoiu.