Designeri pentru experiența utilizatorilor digitali

Designeri pentru experiența utilizatorilor digitali

Odată cu creșterea potențialului web 3.0, crește și mai mult importanța designului de user experience (UX), cheia creării de produse și servicii digitale pe care oamenii le iubesc și la care continuă să se întoarcă. Tendințele de design UX pe care le vedem în 2023 urmăresc să creeze experiențe mai captivante și mai imaginative prin utilizarea noilor tehnologii, să se îndepărteze de elementele vizuale minimaliste și să se îndrepte către o interfață de utilizare unică și îndrăzneață.

Care sunt principalele tendințe în UX design pe care le-au observat însă specialiștii în ultimii ani pe piața din România și cum au evoluat acestea? „Spațiul de UX și product design este mai puțin dinamic și supus tendințelor ca alte zone din tech. Într-adevăr, apar periodic trenduri de UI (visual design) care vin și pleacă, apar niște teme care pot fi considerate trenduri și care rezistă ceva mai mult timp, dar în linii mari industria rămâne centrată în jurul unor principii destul de stabile. Conversațiile despre design ar trebui construite mai puțin în jurul tendințelor și mai mult în jurul importanței, nevoii și scopului pe care designul îl are în spațiul produselor pe care le folosim, și-n viața noastră în general”, a spus Ioana Adriana Teleanu, UX Manager la UiPath.

Potrivit lui Bogdan Lăzăroiu, Tribe Lead, Digital Channels la Vodafone România, o bună experiență a fost dintotdeauna un aspect important în relația oricărei companii cu clienții săi. „De câțiva ani, îl numim UX design, domeniu aflat într-o continuă evoluție, stimulat de avansul tehnologiei și de așteptările tot mai ridicate ale clienților. În zona de aplicații și produse digitale, suntem într-o paradigmă în care se investesc masiv timp și resurse pentru a lansa pe piață un produs și un flux bine determinat end-to-end. Fiecare linie de text, buton, click, tap a devenit important în a finaliza vânzarea, adevărata măsură a calității experienței oferite clienților”, afirmă Bogdan Lăzăroiu.

Odată cu creșterea ratei de adoptare și utilizare a smartphone-urilor și a accesului la internet, vedem o concentrare foarte mare de aplicații pentru dispozitivele mobile. Interfețele web pe mobil au ajuns o raritate.

„În multitudinea de aplicații pe care le accesează zilnic, utilizatorii au nevoie de interfețe simple și intuitive. Minimalismul și claritatea sunt, astfel, elemente cheie în proiectarea interfețelor. Creșterea utilizării interfețelor vocale și a dispozitivelor cu ecrane tactile a determinat crearea unor interacțiuni naturale între utilizatori și produse și servicii. Asistenții vocali, comenzile vocale și interacțiunile tactile care reacționează imediat sunt esențiale în asigurarea unei experiențe relevante clienților”, a adăugat reprezentantul Vodafone România.

Mai mult, potrivit acestuia, un aspect tot mai important este accesibilizarea aplicației pentru toți utilizatorii, inclusiv cei cu dizabilități. „O altă tendință în UX design este creșterea ratei de utilizare a animațiilor pentru a ghida utilizatorii, a evidenția acțiuni sau pentru a da feedback vizual. Nu în ultimul rând, designerul UX caută să personalizeze cât mai mult și să ofere experiențe adaptate la nevoile și preferințele fiecărui utilizator”, a adăugat Bogdan Lăzăroiu.

Andrei Ciucănel, UX Manager la eMag, a observat ca din ce în ce mai multe companii s-au adaptat în a oferi utilizatorilor experiențe customizate pentru smartphone, și aici se referă fie la aplicații mobile, fie la site-uri adaptate corect telefoanelor mobile: ajustarea dinamică a interfeței în funcție de rezoluția ecranului, acordarea de atenție la dimensiunea și accesibilitatea elementelor cu care utilizatorul interacționează, dimensionarea optimă a fonturilor, alegerea unui contrast bun pentru lizibilitatea textului și a elementelor din interfață și folosirea capabilităților telefoanelor mobile (cameră, amprentă, face id etc).

Totodată, conform UX Managerului de la eMAG, s-a pus accent pe optimizarea vitezei de încărcare, pe simplificarea interfeței și s-a acordat foarte multă atenție funcționalităţii astfel încât utilizatorii platformelor să-și îndeplinească obiectivele într-un mod cât mai rapid și ușor posibil.

„Telefonul mobil a venit și cu noi oportunități în îmbunătățirea experienței utilizatorului prin folosirea camerelor foto sau a datelor biometrice, ușurând astfel procesul de autentificare. De exemplu, dacă acum câțiva ani trebuia să îți rezervi o jumătate de zi să te duci la bancă pentru a lua un credit, acum totul se poate face în câteva minute direct din aplicația băncii, unde te autentifici cu datele biometrice, fotografiezi documentele necesare cu camera telefonului, le adaugi în platformă în câțiva pași simpli și ai deja oferta de credit. Totul în câteva minute de la tine de acasă sau de la birou”, a spus Andrei Ciucănel.

Mai mult decât atât, pentru o experiență cât mai bună, potrivit acestuia, acum accentul se pune pe personalizare: fie că vorbim de conținut adaptat intereselor și/sau nevoilor utilizatorilor, fie că vorbim de interfețe adaptabile prin elemente customizabile în funcție de preferințe sau setate de utilizatori în setările de sistem ale telefonului (de exemplu light / dark mode).

Odată cu evoluția tehnologiilor web, a dispozitivelor (atât a camerelor video, cât și a vitezei de procesare), dar și datorită creșterii vitezelor de transfer, conținutul video a devenit din ce în ce mai popular. Fie că vorbim de social media și user generated content sau de prezentări de produs în ecommerce, divertisment (filme, emisiuni tv etc.) sau chiar și în business, conținutul video este mult mai prezent în viața noastră și are un impact foarte mare în experiența utilizatorilor.

„De asemenea, având în vedere faptul că o mare parte din viața noastră se mută în online, siguranța datelor a devenit un factor esențial de luat în considerare. Utilizatorii trebuie să știe clar ce se întâmplă cu datele lor și să se simtă în siguranță atunci când folosesc un anumit serviciu sau o anumită platformă. Pe de o parte utilizatorii sunt informați cu ce se întâmplă cu datele lor, au dreptul să ceară ștergerea lor și au un control mai mare când vine vorba de datele lor personale. Pe de altă parte, pentru siguranța utilizatorilor, platformele pun la dispoziție sisteme din ce în ce mai avansate de autentificare”, a spus Andrei Ciucănel.

Autentificare în doi pași, certificate de siguranță, dispozitive înregistrate, aplicații de autentificare sunt doar câteva exemple din metodele de siguranță oferite de companii. De asemenea, acum utilizatorii au și flexibilitatea de a se înregistra sau autentifica în platforme nu numai cu adresa de mail, dar pot opta să folosească înregistrarea cu Google, Facebook, Apple etc.

„Un alt aspect care are un impact deosebit în experiența utilizatorului este posibilitatea acestuia de a începe un task pe un dispozitiv și a-l finaliza pe altul. De exemplu o persoană care dorește să-și cumpere un televizor nou începe căutarea în drum spre birou de pe telefonul mobil, când ajunge la birou continuă procesul de pe laptop, unde are deja tot istoricul de produse vizionate, dar comanda o poate da de acasă de pe desktop pentru că își găsește deja produsul ales în coșul de cumpărături”, a mai spus reprezentantul eMAG.

Potrivit lui Vali Tronaru, Head of Design la Coreto.io, în cazul lui, ar fi designul minimalist și microinteracțiunile. Dacă acum câțiva ani propunerile minimaliste erau deseori respinse pentru prea mult alb, acum este plăcut surprins să primească chiar de la clienți exemple de site-uri mult mai minimaliste decât s-ar fi gândit să propună el.

„Microinteracțiunile, însemnând animații și răspunsuri subtile la acțiunile utilizatorilor pe un site web sau o aplicație, erau practic o etapă separată a designului. Așa se dorea. Dacă aplicația statică își făcea treaba, se renunța la etapa de animație și astfel se reduceau costurile. Uneori, se puneau direct în programare hovers pe butoane și proiectul era considerat finalizat. De câțiva ani n-am mai folosit acel split. Animațiile sunt acum incluse încă din etapa de propunere și fac parte din toate execuțiile”, a spus Vali Tronaru.

La rândul lui, Mircea Muraru, Head of UI/UX Department la Grapefruit, se bucură să observe faptul că în ultimii ani interesul pentru designul centrat pe utilizator (user-centered design) a fost în continuă creștere în România. Printre tendințele identificate și din ce în ce mai prezente în abordarea designerilor pe freelance, dar și a agențiilor, el menționează mobile-first design, neumorphism și dark mode.

„Mobile-first design – nu este o noutate faptul că utilizatorii români petrec mai mult timp navigând internetul pe telefoanele mobile decât pe laptop. Conceptul de mobile-first design, însă, și-a făcut destul de timid apariția pe piața din România înainte de 2020. De la un «nice to have» a devenit acum abordarea principală atunci când se începe discuția unei noi aplicații sau website.

Neumorphism: din ce în ce mai întâlnit pe diverse platforme, acest stil utilizează efecte foarte subtile, cu o reprezentare minimală sau aproape inexistentă a obiectelor. Palete de culori deschise, degradeuri apropiate, forme familiare, efecte accesibile – acestea sunt caracteristicile neumorphismului. Acest lucru îmbunătățește adâncimea, conferă o senzație ușoară și creează un design care curge în mod natural”, a explicat Mircea Muraru.

Iar dark mode deoarece modul întunecat, pe scurt, se referă la o schimbare în designul interfețelor de utilizator, care utilizează o paletă predominant întunecată, cum ar fi negru și alte culori închise pentru fundal, în timp ce accentuează detaliile prin culori luminoase pentru elementele din prim-plan.

„Este o modalitate de a reduce stresul utilizatorilor care petrec mult timp privind ecranele. De exemplu, în modul întunecat, ecranul nu reflectă atât de multă lumină, ceea ce face textul și alte informații mai ușor de citit. Acesta devine tot mai des folosit în experiența utilizatorilor, fiind considerat o alegere preferată”, a explicat reprezentantul Grapefruit.

În ceea ce îl privește însă pe Florin Perișan, Digital Design Specialist, acesta preferă să nu pună degetul neapărat pe niște tendințe per se. Și asta deoarece depinde foarte mult pe ce segment de industrie te uiți, cărei audiențe i se adresează o bucată de produs digital și în același timp, deși sunt multe arii în care „activează” UX-ul, nu crede că sunt destul de dominante pe piața locală încât să vorbim de niște tendințe mature.

„Ce aș putea să spun, și mă și bucură în același timp, e că am observat că se pune mai mult accent pe UX în sine, pe tehnica de a pune mai mult accent pe user, «the user centered design», pe o mai bună și extinsă colaborare între oameni de diferite discipline, sau departamente, în procesul de creare a unui produs digital sau a unei «bucățici» de experiență digitală și pe timpul dedicat UX-ului per se. Cred că s-a mai educat lumea nițel (inclusiv eu) în ce înseamnă UX-ul și se înțelege mai bine acum de ce trebuie investit ceva mai mult timp și resursă în direcția asta. E o principală tendință justă, corectă, cuminte și sigură. Cred că suntem mai atenți la legile de bază ale UX-ului și începem să nu mai livrăm produse digitale mediocre”, a declarat Florin Perișan.

Oana Mangiurea, Lead Product Designer la Trace.Space și Product Designer Aurelia, prisma faptului că în ultimii cinci ani a lucrat doar la produse internaționale, a spus că din cunoștințele ei, piața locală urmează tendințele globale, cei mai mulți designeri lucrând pentru clienți externi. Astfel, la nivel global, în ultimii trei ani ea a observat câteva tendințe majore precum nevoia de a crea produse inclusive și accesibile, care să poată fi folosite de o plajă mai largă de utilizatori, indiferent de abilitățile, vârsta sau cultura lor.

Asta presupune pe de o parte ca specialiștii să se bazeze pe o diversitate cât mai mare a utilizatorilor cu care vor să facă research, pentru a putea înțelege complexitatea problemelor cu care se confruntă, iar pe de altă parte să cunoască și să implementeze standardele WCAG (Web Content Accessibility Guidelines), care îi ajută să construiască produse mai accesibile. Ce tendințe vede în această zonă?

„Îmbunătățirea proceselor de onboarding al utilizatorilor, fără de care, mai ales în aplicațiile complexe, există riscul ca utilizatorul nu doar să nu îți poată folosi produsul. Aici tendința este să se meargă pe personalizare, ținând cont de mai mulți factori cum ar fi rolul utilizatorilor, tipul și mărimea companiei din care fac parte sau nevoile lor de folosință. Începerea folosirii pe scară largă a inteligenței artificiale și machine learning, atât de către designeri în procesul creativ, cât și de către utilizatori în numeroasele aplicații pe care le folosesc”, a explicat Oana Mangiurea.

Spre viitor

Care sunt însă tendințele pentru 2023-2024 și cum sunt ele abordate de specialiști? Primul trend, conform Oanei, și care continuă din anii anteriori, este cel de realitate augmentată, care mai nou se îmbină foarte bine cu inteligența artificială și care pentru designeri va presupune să se adapteze unor interfețe și gesturi noi.

„Din fericire, cred că toți din generația mea abia așteaptă ca acest curent să devină noul normal. Am crescut cu filme SF în care toate interacțiunile se produceau «în aer» pe o interfață 3D proiectată. Al doilea este de a integra AI cât mai adânc în aproape orice produs digital. Deja când vorbim de lansări noi sau de vreun update mai mare al unui software existent ne gândim automat și la ce funcționalitate nouă de AI va lansa”, a spus Lead Product Designerul de la Trace.Space.

Departe de a fi doar un trend pentru ea, aplicația Trace.Space, care se adresează într-o fază incipientă inginerilor și firmelor care produc produse fizice (hardware), are la bază fix această integrare avansată cu AI. Ei folosesc atât un model LLM (large language model) existent, cât și facilități avansate pe care le-au dezvoltat.

Abordarea ei se bazează pe un research cât mai amănunțit și testarea cu potențiali utilizatori a tuturor interacțiunilor. Caută mai întâi să înțeleagă ce procese lente și repetitive au utilizatorii în munca lor de zi cu zi, apoi câte din ele pot fi ori automatizate ori îmbunătățite cu ajutorul AI și de asemenea este interesată să știe dacă au încercat ei singuri până acum unul dintre modelele AI existente și dacă da, ce căutau să obțină, ce i-ar interesa să obțină pe viitor etc. Aceste rezultate încearcă să le traducă mai departe în exemple ușoare cu care ei să poată lucra din start. Pe de altă parte, când vine vorba de tehnologii noi, nu este îndeajuns să te bazezi pe ceva existent, pe o experiență anterioară ori pe capacitatea tehnologică existentă, și aici începe inovația.

În ceea ce o privește, dacă ar fi să aleagă o tendință, Ioana Adriana Teleanu mai degrabă ar alege o temă sau subiect important în această perioadă, cum ar fi inteligența artificială și modul în care transformă industria de design și produsele pe care le construiește.

„Tendințele de la intersecția dintre AI și design se manifestă pe două paliere: un impact asupra felului în care muncim – tool-urile de design evoluează, automatizăm cu AI anumite procese, ne augmentăm gândirea și eficiența cu AI generativ și așa mai departe – și al doilea palier este despre integrarea capabilităților de AI în produsele pe care le definim. Ambele vin cu o varietate de oportunități și provocări, așa că e foarte important să încurajam conversații și exchange-uri în spațiul public al industriei de design”, a explicat Ioana Adriana Teleanu.

În acest moment ea lucrează la un produs bazat pe AI (Clipboard AI în cadrul UiPath), astfel că are oportunitatea de a înțelege adânc problemele pe care AI le ridică în produse digitale: comportamentul non deterministic, erori specifice, probleme de transparență etc. Ca să țină pasul cu viteza impresionantă pe care evoluția spațiului AI a arătat-o în ultimul an și-a creat un set de ritualuri de autoeducare: testează săptămânal noi tool-uri bazate pe AI, documentează patternuri și interacțiuni, experimentează, citește, vorbește despre AI și tot așa. Fiind un domeniu atât de fluid e important pentru ea să își dedice câteva ore săptămânal pentru informare și autoeducare. Are săptămânal timp blocat în calendar pentru learning și experimentare. Ședința ei cu ea se cheamă Ioana’s AI & Design Playground Time.

„La nivel de proces de product design, folosind deja AI pentru interacțiunile cu utilizatorii, eu și echipa mea învățăm despre limitările acestor tehnologii. Ceea ce încerc să încurajez, ca framework de gândire și design, este o îmbunătățire continuă și adresarea unor probleme de etică, transparență, încredere, acuratețe, specifice AI”, a adăugat UX Managerul UiPath.

De altfel, Ioana Teleanu a lansat acum câțiva ani UX Goodies, un cont de Instagram care a prins foarte bine și care i-a adus și recunoaștere internațională, și face și mentorat. UX Goodies a apărut din intersecția a două pasiuni: UX design și social media. Dintr-o nevoie personală, de structurare a unor eforturi de învățare. La momentul respectiv citea foarte mult, aproape frenetic, despre UX design, și a simțit nevoia să documenteze și sintetizeze cumva toate conceptele și metodele despre care învățăm. Și pentru că petrecea deja destul de (poate prea) mult timp pe social media, s-a gândit că ar fi o folosire mai bună a timpului respectiv.

„Așa că postările pe UX Goodies au fost inițial, și destul de multă vreme după, un mod de a-mi structura propriile eforturi de învățare, de a mă autodisciplina și de a «colecționa» mici sinteze interesante despre design. S-a întâmplat să li se pară interesant și altora, și ușor, ușor pagina de Instagram a început să crească până a sărit de 200.000 de utilizatori, lucru pe care nici nu l-am planificat și nici nu mi l-am imaginat”, a spus Ioana Teleanu.

Pe viitor încearcă să producă cât mai mult conținut educațional relevant, chiar recent a filmat un curs despre AI și design cu Interaction Design Foundation. Are deja un curs pe Domestika, a avut un bootcamp
de design, are un podcast despre design, Honest UX Talks, și în continuare își propune să propage propriile învățăminte pe aceste platforme și să cunoască cât mai mulți oameni din industrie, prin intermediul acestor conversații. „It’s personal growth, și dacă reușesc să ajut și alte persoane să crească sentimentul de împlinire este total”, a conchis aceasta.

Florin Perișan crede că putem să vorbim de tendințele globale care ne formează și nouă experiența digitală locală. Și dacă anii trecuți am fost influențați de nebunia filtrelor din toate platformele de social media, chatboți, asistenți vocali care ne-au mâncat minutele, apariția TikTok-ului în viețile noastre, apoi nevoia de a avea un ecommerce și servicii conexe de livrare mult mai bune, până la nevoia de a fugi puțin de realitate într-un metaverse multivers multiversat… acum e clar cine o să ne influențeze viitorul apropiat.

„AI-ul e un tool care ne poate ajuta și pe noi în procesul de dezvoltare a proiectelor, dar care poate fi integrat și în experiența userilor. Și cred că tendințele principale care reies din mixul acesta user-AI vor fi strâns legate de: experiențe cu adevărat personalizabile pentru user, că vorbim de gaming, experiențe VR, AR sau că vorbim de funcționalități de filtrare a unui ecommerce; o mai ușoară dezvoltare a unor produse accesibile pentru mai multe categorii de useri, indiferent de limitări, deci audiență mai mare (un win-win situation, și user centered, și business goal happy); metode de colaborare human-AI care vor reuși să facă «a better use of data» de la research, la filtrare până la end-user”, a declarat Florin Perișan.

Abordarea lui este cea a unui outsider pe termen lung. Să prindă din acel outer-unbiased-view about things care-i oferă niște insight-uri mai bune. Încearcă să nu se arunce în trenduri foarte ușor, deși aplică din ele, în același timp, încearcă să nu se încreadă în tot ce știe până în acest punct despre regulile UX-ului, deși clar sunt fundamentale. De obicei se focusează pe rezultate consistente pe termen lung, motiv pentru care încearcă să dea „fluff”-ul la o parte.

Este voluntar într-un ONG și are un background semi-tehnic devenit designer, mai apoi migrând mai tare spre design digital. Este designer devenit art director, apoi revenind la un tip de lucru mai focusat pe digital design, învățând metode de design thinking și intrând din ce în ce mai mult în zona asta de UX/UI. Crede că extremele prin care s-a perindat de-a lungul timpului îi oferă un avantaj și recunoaște că în abordarea lui pune accent mare și pe UI.

Și totuși, fiecare proiect e diferit și chiar dacă multe lucruri arată similar la început, contextul este foarte important și schimbă multe aspecte ale unui proiect. Așadar, caută să pună întrebările cât mai de la bază, să înțeleagă nu doar userii, ci și contextul, dar și clientul, nu numai businessul, și personalitatea brandului dacă e cazul. Și apoi caută firul roșu dintre toate astea, încearcă să-și dea seama spre ce elemente trebuie înclinată mai mult sau mai puțin această balanță cu mai multe brațe.

Vali Tronaru vede trei zone evoluând și pe piața din România: designul atipic, animația și chatboții. Potrivit acestuia, procentul de nativi digitali va crește și nevoia de a face design pe secțiuni orizontale, una sub alta, nu va mai fi atât de necesară pentru anumite audiențe. Și crede că vom putea introduce și aplicații ușor în afara regulilor de bază, fără să fie considerate neapărat puzzle-uri greu de rezolvat.

„Legat de animație, un progres pe care îl văd deja vine din adoptarea platformelor no-code, cum ar fi Webflow. Animațiile într-un astfel de editor vizual pot fi mai ușor de făcut, cu o complexitate mare. Îți trebuie într-adevăr un minim de cunoștințe despre front-end. Și trebuia să vorbim și despre AI. Cel mai probabil, în următorii doi ani, nu vom avea Jarvis pe fiecare site, dar cu siguranță vom avea conversații cu chatboți și nu vom realiza că nu e un om la cealaltă tastatură. Informații în timp real, nimic pre-programat și disponibil oricând. Cred că îi vom vedea și mai des în online, fie ca unic asistent, fie ca intermediar între utilizator și asistenți umani”, a declarat Vali Tronaru.

Zonă pe care el o abordează cu „baby steps”. Anul acesta a reușit să introducă dezvoltarea cu Webflow în lista de servicii. Unde are oportunitatea, se ocupă și de partea de dezvoltare. De zona asta este cel mai încântat în următoarea perioadă, iar rezultatele până acum sunt foarte bune. „Restul simt că vor apărea în brief-uri ceva mai lent. Ca orice freelancer român, mă confrunt cu bugete reduse, dar mai ales cu termene extrem de strânse. Uneori sunt forțat să ofer soluții cookie cutter sau să reduc fiecare etapă de execuție astfel încât să se poată finaliza proiectul. Dar parte din rolul meu este și să încerc să fac rost de timp pentru propuneri out of the box”, a explicat Head of Designul de la Coreto.io.

Potrivit lui Mircea Muraru, interacțiunea utilizatorului este cel mai important pas în orice buyer Journey, și nu se referă doar la atragerea utilizatorilor, ci și la păstrarea lor. Așadar, un design accesibil și intuitiv este esențial, iar aici intră conceptul de design inclusiv. Acest concept face referire la importanța accesibilității designului, indiferent de abilitățile sau impedimentele utilizatorilor.

O altă tendință deja existentă, însă care presimte că va ajunge la un nou nivel în 2024 sunt microinteracțiunile, care vor continua să devină o parte din ce în ce mai importantă în UX. Acestea fac referire la mici mișcări vizuale care au un impact semnificativ asupra designului experienței utilizatorului (UX), un exemplu fiind butonul de „like” (și mica animație a acestuia) de pe Facebook sau LinkedIn.

„Acestea fac experiența utilizatorilor mai captivantă, interesantă și plăcută. În 2023, vedem cum microinteracțiunile devin o normă atât în designul UX pentru dispozitivele mobile, cât și pentru desktop. De asemenea, învățarea individuală a devenit un obicei din ce în ce mai întâlnit în comportamentul consumatorilor, indiferent de natura subiectului de învătare (sport, skill-uri, limbi străine etc.). Cunoaștem cu toții aplicațiile precum Skillshare, Duolingo sau Headspace și chiar și aplicațiile de health/fitness.

Pentru a menține interesul utilizatorului, sunt implementate funcționalități precum teste interactive, feedback tactil, animații ilustrate, iar acum ei pot chiar să își urmărească progresul, să își seteze obiective și să învețe din greșelile lor. Pe lângă interactivitatea oferită, experiența de învățare devine una plăcută și încurajează utilizatorii să se întoarcă în aplicație”, a explicat Mircea Muraru.

Agenția pe care o reprezintă, Grapefruit, a fost printre primele din România care s-a specializat în user experience. De la designeri, developeri, copywriteri și specialiști în marketing, fiecare persoană din Grapefruit înțelege importanța UX, atât din perspectivă de design cât și de copywriting. Lucrează activ la îmbunătățirea constantă a experienței utilizatorului. Atunci când încep un nou proiect, fie cu un client nou, fie cu unul dintre clienții existenți, oferă o deosebită atenție componentei de research.

„Trebuie să cunoaștem în detaliu cine este consumatorul final, ce îi place, ce nu îi place, ce face de obicei, primul lucru când intră pe o pagină etc. Astfel reușim să oferim o experiență cât mai relevantă și mai potrivită tiparului de utilizator”, a mai spus Muraru.

Mai mult de atât, Information Architecture (IA) a rămas un pilon fundamental al designului UX pentru agenție. Și el prevede că în 2023-2024, AI este mai importantă ca niciodată. „Pe măsură ce platformele și aplicațiile devin mai complexe și saturate cu informații, crearea unei structuri clare și ușor de navigat devine esențială pentru succes. AI nu se referă doar la organizarea informațiilor, ci și la modul în care utilizatorii găsesc și interacționează cu aceste informații. Într-o lume digitală în continuă evoluție, capacitatea de a concepe o arhitectură informațională solidă și adaptabilă este crucială pentru a asigura că produsele noastre sunt intuitive și eficiente pentru utilizatorii finali”, a declarat Mircea Muraru.

Conform lui Bogdan Lăzăroiu, lansarea de serii de dispozitive cu ecrane pliabile prioritizează crearea de experiențe adaptate noilor formate. Designul aplicațiilor trebuie să țină cont de multitudinea de dimensiuni și configurații de ecran pentru a oferi utilizatorilor o experiență coerentă și plăcută.

„Experiențele bazate pe realitatea augmentată și mixtă vor deveni și ele uzuale, concomitent cu extinderea utilizării inteligenței artificiale care va ajuta la înțelegerea și anticiparea preferințelor utilizatorilor pentru a oferi conținut și interacțiuni relevante. Interacțiunile vocale vor juca un rol din ce în ce mai important în designul experiențelor digitale, astfel înțelegerea aprofundată a limbajului natural și focusarea pe o comunicare clară și concisă sunt esențiale”, a comentat reprezentantul Vodafone.

Cu dezvoltarea tehnologiei gestuale și a interfețelor fără atingere, designerii vor explora noi moduri de interacțiune cu dispozitivele, ceea ce va implica proiectarea unor interfețe intuitive și ușor de folosit. „Nu în ultimul rând, integrarea elementelor de gamificare în experiențele digitale va deveni mai frecventă. Se vor utiliza principii de joc pentru a crește implicarea utilizatorilor și pentru a îmbunătăți motivația și sistemul de recompense”, a mai spus Bogdan Lăzăroiu.

Una dintre direcțiile pe care se concentrează la Vodafone este să integreze cât mai mult și mai natural inteligența artificială în interacțiunea cu clienții până la acel nivel la care chatbotul TOBi să soluționeze rapid și complet orice solicitare a clientului. TOBi a fost dezvoltat pentru a oferi asistență automată clienților  în tot ceea ce înseamnă informații despre produse și servicii și diverse situații legate de conturile lor sau serviciile oferite de companie. TOBi se bazează pe inteligența artificială și pe tehnologia de procesare a limbajului natural pentru a înțelege și răspunde la întrebările și cerințele utilizatorilor automat și eficient. Cu el își propun să ofere clienților o experiență rapidă și mai convenabilă de interacțiune cu compania, ajutând la rezolvarea imediată a problemelor minore, fără a mai fi nevoie de implicarea unui operator uman.

La rândul său, reprezentantul eMag spune că pentru anul curent și în viitorul apropiat vede în continuare un focus pe dispozitivele mobile, dar mai ales o atenție sporită acordată personalizării, siguranței utilizatorilor și pentru inovație, mai ales în domeniul inteligenței artificiale. La capitolul personalizare, se referă la o și mai bună cunoaștere a utilizatorului și o apropiere mai mare față de acesta prin intermediul limbajului, al imaginilor și al diferitelor elemente de design; totul pentru a oferi o experiență cât mai prietenoasă, mai plăcută și mai relevantă.

„Cred că se va pune în continuare accent pe partea de optimizare de interfață având în vedere un număr mare de dispozitive, rezoluții variate, funcționalități noi, feature-uri noi, tipuri de conținut variat (text, imagini, video). De asemenea cred că se vor face în continuare optimizări și în zona de UX writing, și aici mă refer mai mult la platformele de la noi din țară, toată comunicarea va fi mult mai la obiect, mai ușor de citit și înțeles, fără a lăsa loc de interpretări. Focus și mai mare pe «data driven design» în care datele au un rol foarte important în tot procesul de design, fie că vorbim de mici modificări în interfață sau de proiecte mai complexe”, a spus Andrei Ciucănel.

Legat de tehnologiile relativ noi precum virtual Reality (VR) și augmented reality (AR), personal nu crede că în viitorul apropiat acestea vor avea un impact mare, dar va fi interesant de urmărit. A văzut câteva proiecte destul de cool pe partea de AR, dar depinde cât de populare vor fi și care va fi rata de adopție.

În schimb, când vine vorba de inteligența artificială și el consideră că aceasta va produce într-adevăr o revoluție. De la chatboţi, asistenți virtuali, analiză de date, algoritmi de recomandări, dar și integrări în instrumentele de dezvoltare, este convins că AI-ul va fi un adevărat partener atât pentru utilizatori, cât și pentru dezvoltatori. Până acum, a rămas impresionat de tot ce a văzut legat de capabilitățile AI-ului și este foarte curios de cum va evolua această ramură.

„O provocare pentru designeri va fi în continuare adaptarea platformelor și a funcționalităților pentru tot felul de device-uri. Fie că vorbim de smartwatch-uri, televizoare smart, telefoane mobile, mai nou și foldable, sau chiar și sisteme de infotainment auto, fiecare platformă vine cu particularitățile ei, cu diferite limitări, dar și cu atuuri, și va fi de datoria designerilor de a le exploata și valorifica păstrând în același timp identitatea produselor pe care le dezvoltă.

Un alt trend interesant este legat de interacțiunea cu platformele prin voce. Cred că în combinație cu AI-ul va fi cu adevărat un game changer. Până acum, asistenții virtuali răspundeau în baza unor întrebări predefinite, dar acum cred că vom ajunge cu adevărat în era asistenților care ne vor fi alături în toate aspectele vieții noastre: de la a ne pregăti un mail, analiza un excel sau a seta o ședință, la a ne face rezervările de concediu în baza preferințelor noastre sau a se ocupa de shoppingul de zi cu zi”, a conchis Andrei Ciucănel.

La eMAG fac tot posibilul să fie mereu în pas cu noutățile și încearcă să experimenteze cât mai mult. Practic crede că a atacat aproape toate punctele de mai sus. Cu unele a avut mai mult succes, cu altele mai puțin, dar din fiecare a avut câte ceva de învățat… și învață în continuare.

„Ne-am stabilit anumite strategii de a ne testa ideile și chiar mă bucur s-o spun, suntem încurajați să inovam. Fac parte dintr-o echipă de oameni foarte smart și proactivi, ceea ce face ca lucrurile noi să fie mult mai ușor de analizat, implementat și testat”.  

De la ce nu trebuie să facă brandurile rabat

„Să aibă deschidere către cercetarea consumatorului și curajul de a explora abordări inovatoare în UX. Acestea sunt cruciale pentru a crea experiențe captivante și relevante pentru utilizatori, mai ales în era digitală dinamică în care ne aflăm.

Spre exemplu, o tendință interesantă care a apărut recent în designul UX este cunoscută sub numele de „brutalism” și implică utilizarea fonturilor mari, accentuate și foarte vizibile. Această tendință a câștigat popularitate în rândul generației Z, care apreciază designul curajos și original. Designerii care adoptă această abordare îndrăzneață pot crea interfețe distinctive și puternice, capabile să atragă și să impresioneze utilizatorii.

Încorporarea elementelor de brutalism în designul interfețelor poate aduce un plus de autenticitate și o notă de originalitate care să diferențieze produsul sau platforma de celelalte. Deși poate părea o abordare „prea curajoasă”, aceasta, din contră, atrage considerabil atenția.” – Mircea Muraru, Head of UI/UX Department la Grapefruit

„Nu prea mai poți face rabat la nimic. Dar dacă ar fi să fac o recomandare, ar fi simplificarea experienței utilizatorului când resursele nu permit o execuție ca la competiție. Aș prefera să văd flow-uri mai simple, cu site-uri mai simple, care să nu facă rabat la optimizare, nevoile reale ale utilizatorului sau design conform identității brandului.” – Vali Tronaru, Head of Design la Coreto.io

„De la a înțelege că dacă până acum a fost mai ușor să faci doar ceva frumos sau doar ceva util și lumea să răspundă destul de neutru cu un „lasă mă că merge și așa” și să nu le pese neapărat de bucățica aceea de interacțiune digitală cu brandul pentru că erau mai importante alte touchpoint-uri, acum s-a schimbat paradigma cu totul.

Gen Z e generația aia care nu doar sunt digital native, au ceva în ADN-ul lor transmis și de la generația trecută care s-a obișnuit cu digitalul, iar interacțiunile lor sunt foarte la firul ierbii. Și iau lucrurile mult mai personal din acest punct de vedere. Digitalul este integrat aproape 100% cu ei și n-o să mai pună botul la nimic care nu e adaptat în acest sens. Și orice interacțiune cu orice bucățică digitală, care practic este o interacțiune directă cu brandul, va trebui iterată și reiterată și updated constant. Totul devine a living-breathing thing.” – Florin Perișan

„Orice companie sau produs care presupune interacțiuni digitale ar trebui să investească în a angaja un UX / Product Designer și a avea încredere în el. :)  Designul de multe ori se luptă pentru „un loc la masă” și multe companii îl înțeleg ca pe „layerul vizual drăguț pe care-l aplicam la final”. Aici problema decurge dintr-o lipsa de înțelegere a rolului de UX, și cred că noi ca industrie, dar și fiecare UX designer individual, cu toții avem o responsabilitate în a comunica, socializa, evangheliza chiar importanța designului în interacțiuni digitale. 

Și, totodată, cred că e nevoie să conturam și să contribuim la o definiție completă a rolului de UX. UX Designerul, prin procesul de design, are rolul de a stabili cum va arăta întreaga experiență pe care o persoană o are cu un produs digital, de la funcționalitate, arhitectură a informației, layout, interacțiuni, flow-uri, și până la styling. – Ioana Adriana Teleanu, UX Manager la UiPath

„Dacă ne referim la întreg procesul, cred că partea de research e foarte importantă. Dacă ne referim la partea de UI, sunt de părere că în “lupta” dintre funcționalitate și estetică, funcționalitatea trebuie să fie pe primul loc. Ca designer tu creezi un produs / un instrument, nu o operă de artă de pus pe perete.” – Andrei Ciucănel, UX Manager la eMag

„În designul de aplicații, sunt esențiale documentarea dinaintea proiectării, coerența, consistența, scopul și contextul în care a fost lansată, ușurința în utilizare și testarea cu utilizatori reali, viteza de încărcare, performanța, responsivitatea și compatibilitatea cu diversele tipuri și formate de dispozitive mobile, accesibilitatea, analizarea și soluționarea feedbackului clienților și al mesajelor de eroare, securitatea datelor.” – Bogdan Lăzăroiu, Tribe Lead, Digital Channels la Vodafone România

„Cu siguranță la partea de testare. Cu toate tipurile de utilizatori! De exemplu ai o aplicație pentru întreținerea blocului, ea nu va fi folosită doar de tineri experți în internet cu vârsta între 20-35 de ani, ci și de persoane în vârstă. Ori dacă tu testezi doar pe prima categorie ce faci cu restul de utilizatori care nu înțeleg cum să trimită indexul la apometre sau să plătească factura online? 

Ce faci dacă ești în străinătate și nu găsești cum să îți activezi roaming-ul din aplicația de mobil? Ce faci dacă nu poți trece de autentificare în aplicația bancară? Ce faci când trebuie să depui declarații online la fisc? Orice utilizator avansat de internet poate să devină incapabil când se confruntă cu un produs care nu a fost testat real vreodată.”  – Oana Mangiurea, Lead Product Designer la Trace.Space și Product Designer Aurelia

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 376 (16 septembrie – 16 octombrie 2023). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.