Deficitul bugetar, risc pentru întreprinzătorii României

Reading Time: 4 minute

România devine o țară cu risc mediu pentru întreprinzători având în vedere încetinirea creșterii reale a PIB-ului de la +7% în 2017 la +4,1% în 2018 și dublarea deficitului bugetar. În prezent, țara noastră are un PIB de 240 miliarde dolari raportat la o populație de 19,5 milioane locuitori, cu ranking 47 conform World Bank 2018, potrivit celui mai recent studiu întocmit de Euler Hermes.

Creștere economică moderată

Creșterea PIB-ului a fost semnalată din nou până la + 5% an/an în primul trimestru al anului 2019, dar s-a redus până la + 4,4% în cel de-al doilea trimestru. Media + 4,7% an/an în primul semestru al anului 2019 se explică în principal printr-o recuperare semnificativă a creșterii investițiilor, + 11,4% an/an, după ce s-a contractat cu -3,2% în 2018, în parte datorită stimulului fiscal. Chiar și așa, stocurile s-au redus cu 1,1 puncte procentuale de la creșterea primului semestru din 2019 din pricina eliminării stocurilor din cel de-al doilea trimestru din an. Atât cheltuielile consumatorilor, cât și cheltuielile publice au crescut în primul semestru din an cu +6% an/an. Creșterea exporturilor s-a diminuat la + 4,1% an/an în primul semestru (de la + 4,7% în 2018), pe fondul cererii scăzute din Europa de Vest. În plus, având în vedere că importurile s-au extins cu + 7,3%, cererea externă netă a scăzut -1,4 puncte procentuale de la creșterea PIB în primul semestru al anului 2019.

În următoarele trimestre se preconizează o încetinire a economiei românești în ansamblul ei. Un exemplu în acest sens este reprezentat de producția în sectorul auto care a scăzut din iunie 2019. În plus, guvernul va domina cheltuielile fiscale, ceea ce va diminua creșterea. Pe fondul scăderii cererii globale, a tensiunilor comerciale continue și a creșterii reduse în zona euro, principala destinație de export a României, experții Euler Hermes prognozează o creștere a PIB-ului care va ajunge la + 4,2% în 2019 și va încetini la + 2,8% în 2020.

Politici economice slabe

Inflația prețurilor de consum a crescut de la media anuală de 1,3% în 2017 la 4,6% în 2018, pe fondul creșterii salariilor, o stimularea fiscală pro-ciclică și pe fondul politicilor monetare prea libere. După ce inflația prețurilor de consum a moderat la 3,3% la sfârșitul anului 2018, aceasta a crescut din nou la o medie de 3,9% an/an în primele trei trimestre ale anului 2019, iar în șapte din nouă luni a fost peste obiectivul de inflație de 2,5% ± 1 puncte procentuale al BNR. În ciuda acestor aspecte, BNR și-a menținut rata dobânzii cheie de politică stabilă la 2,5% din mai 2018, ca atare, ratele dobânzii reale sunt negative, ceea ce necesită o înăsprire monetară.

Finanțele publice au continuat să scadă, deficitul fiscal anual extinzându-se de la doar -0,7% din PIB în 2015 la -3% în 2018 pe marginea stimulului fiscal pro-ciclic puternic din ultimii ani. Deficitul este foarte probabil să crească în continuare la aproximativ -4% în 2019, ca rezultat al restituirii TVA întârziate din 2018 și, din pricina creșterilor substanțiale ale pensiilor (+ 15% în 2019, + 40% în 2020 au fost anunțate de guvernul anterior care s-a prăbușit în octombrie 2019). FMI a calculat că aceste creșteri ale pensiilor, cu excepția cazului în care guvernul pune în aplicare măsuri de compensare a politicilor, ar putea dubla deficitele fiscale și ale contului curent ale României la aproximativ -8% din PIB și ar face ca datoria publică să crească cu 20 puncte procentuale din PIB (de la aproximativ 36%) până în 2022.

Situația actuală reflectă un risc de modificări bugetare ad-hoc pe tot parcursul anului 2020 și un domeniu de aplicare redus pentru planificarea bugetului pe termen lung înainte de alegeri. În aceste condiții, deficitul fiscal poate ajunge și la aproximativ -4% din PIB în 2020.

Dezechilibrele externe pun presiune asupra leului

Deficitul anual de cont curent a crescut de la -0,7% din PIB în 2014 la -4,6% în 2018 și peste -5% în primul trimestru al anului 2019. Doar 45% din deficiența din primul semestru 2019 a fost finanțată prin investiții directe străine nete (IED), cu mult sub un nivel confortabil de 75% și în scădere față de un nivel recent de 146% în 2016. Specialiștii Euler Hermes estimează că deficitul de cont curent va rămâne mare în următorii ani. În combinație cu creșterea prognozată a deficitului fiscal, acest lucru ar putea ridica nevoile de finanțare externă la niveluri excesive. De asemenea, s-ar putea inversa rata de scădere a raportului datorii externe-PIB de la 75% din PIB în 2012 la 49% în 2018, fiind prognozat un raport de 51% în 2020.

Rata de schimb a leului a fost relativ stabilă în ultimii ani, în pofida supraîncălzirii economiei. Leul s-a depreciat între -1% și -2% în medie față de euro. Cu toate acestea, BNR a aplicat o serie de instrumente pentru a interveni pentru a preveni volatilitatea excesivă a monedei. Rezervele valutare ale BNR s-au schimbat în mare parte din 2016, în intervalul de 31-36 miliarde euro (35,6 miliarde euro în august 2019). Însă asta înseamnă că acoperirea valutară a importurilor a scăzut de la 5,7 luni sănătoase la sfârșitul anului 2015 la patru luni la jumătatea anului 2019. O scădere suplimentară a acestui raport ar putea ridica îngrijorarea investitorilor, în special pe fondul creșterii deficitelor gemene, a politicii fiscale în expansiune, a inflației ridicate și a slăbirii perspectivei economice globale.

Colectarea datoriilor

Deși reglementările României cu privire la plățile întârziate sunt mai exigente decât normele UE în materie, comportamentul de plată al companiilor autohtone rămâne problematic. Procedurile legale sunt lungi și costisitoare, prin urmare, ar trebui să se ia în considerare utilizarea arbitrajului sau a unui forum european străin, deoarece atât hotărârile arbitrale, cât și deciziile pronunțate în țările UE sunt destul de executorii. Pe măsură ce trece timpul, șansele sunt ca rău-platnicii să devină insolvenți. În astfel de cazuri, recuperarea datoriei devine practic imposibilă.