De la terminal la terminat

De la terminal la terminat

Anunturile Facebook si WhatsApp ca nu mai ofera suport tehnic pentru sistemul de operare BlackBerry au readus in discutie situatia in care se afla acest “bolnav” prestigios al industriei telecom. Mai tineti minte Nokia, Palm, Motorola sau Alcatel?  

Este 1 decembrie 2008 si Ziua Nationala a României ma gaseste la Barcelona, pentru uriasul eveniment Nokia World. Deocamdata inca ma aflu pe aeroportul El Prat, astept bagajele, alaturi de alti colegi de breasla din tara. Il zaresc pe seful Nokia responsabil pentru mai multe tari din Europa Centrala si de Est si, cum ne stim deja de ceva vreme, ma duc sa il salut. Vedeta evenimentului Nokia urma sa fie un smart­phone cu tastatura qwerty si ecran tactil (N97), lucru asteptat de toata piata telecom, industrie si consumatori, in contextul revolutiei produse de aparitia iPhone, un trend de care finlandezii inca se tineau departe, cu superioritate sau inconstienta.

Nu ma pot abtine si il intreb pe managerul regional de ce nu se implica puternic si compania finlandeza in competitia smartphone-urilor cu ecran tactil, fiind convins ca nu avem de-a face cu ceva trecator, de un sezon-doua, asa cum avea sa se petreaca in domeniul IT cu netbook-urile, de exemplu. Intr-o traducere libera, raspunsul oficialului a fost sec: “Nu ne intereseaza”. Si toata lumea a putut remarca acest lucru, modelul prezentat atunci la Nokia World urma sa fie disponibil comercial abia in prima parte a lui 2009. La doi ani dupa aceasta discutie, Apple vindea deja mai multe iPhone-uri decât facea Nokia pe segmentul smartphone. Finalul se stie: in septembrie 2013 se anunta tranzactia Microsoft-Nokia, pentru 3,79 miliarde de euro, compania finlandeza renuntând la businessul cu telefoane mobile. Cel putin pentru o perioada.

In perioada de maxima glorie de dupa anul 2000, Nokia ajunsese la performanta de a detine 40% din totalitatea telefoanelor mobile de pe piata, iar pe zona smartphone, sau ce insemna acest lucru in perioada 2004-2007, cota de peste 30% era o constanta. De asemenea, aportul la “miracolul finlandez” era impresionant: in deceniul 1998-2007, Nokia reprezenta aproximativ un sfert din cresterea economica a acestei tari nordice. Disparitia businessului cu telefoane mobile (compania inca exista pe piata telecom prin divizia de echipamente si tocmai ce a preluat Alcatel-Lucent) a ravasit economia tarii, si asa aflata in cea mai lunga perioda de recesiune. Pe lânga miile de concedieri de la Nokia, au fost afectati si cei din ecosistemul dezvoltat in jurul businessului cu terminale, atât in Finlanda, dar si pe glob. In orasul Tampere, de exem­plu, cu o populatie de peste 200.000 de locuitori, in perioada de glorie a Nokia erau 4.000 de spe­cialisti in IT si telecom, multi dintre ei fiind implicati intr-un fel sau in altul in businessul sau activitati conexe derulate de sau pentru pro­ducatorul finlandez telecom. In prezent, rata somajului acolo este de 14-15%.

“Odata cu aparitia iPhone in 2007, situatia a devenit mult mai complexa pe piata smartphone. Ne intrebam atunci care sa fie strategia pe care sa mizam: usurinta in utilizare, durata de viata a bateriei sau marimea terminalului”, rememoreaza Mika Grund­strom, ex-senior manager al diviziei de cercetare si dezvoltare a Nokia, citat de BBC. Pâna la urma, singura strategie gasita de board-ul companiei a fost aceea de a vinde intregul business, plus patentele, catre Microsoft. Care la rându-i nu e in stare sa faca din brandul Lumia un jucator important pe piata smartphone, cota acestuia variind global in jurul pragului de 2%, in functie de noile lansari.

Revine Nokia in competitia smart­phone? Este o intrebare care se apropie de primul an de viata. Conform contractului cu Microsoft, compania finlandeza nu putea reveni in businessul cu smartphone mai devreme de 2016. Ca atare, primele terminale Nokia din noua era, daca se vor concretiza, sunt asteptate sa-si faca aparitia in trimestrul IV din acest an. De asemenea, din aceleasi motive juridice, Nokia are nevoie de o companie care sa produca smartphone-urile (chinezi, desigur), sa le vânda, sa asigure marketing, dar si partea de service, finlandezii urmând sa furnizeze designul si tehnologia. Primii vizati de acest comeback vor fi nostalgicii inraiti, si acestia impartiti acum intre un brand american si unul asiatic.

Blackberry nu e de vânzare

Conform statisticilor, 2012 a fost anul de vârf pentru ecosistemul Black­Berry, care avea pe piata smartphone de atunci in jur de 80 de milioane de utilizatori. Graficele de la sfârsitul anului trecut arata ca numarul acestora a coborât pâna la 25 de milioane. Luna noiembrie a lui 2015 a adus pe piata si controversatul model cu Android, BlackBerry Priv, care s-a bucurat totusi de o serie de analize pozitive. Desigur, prea putin sau prea târziu pentru revigorarea companiei canadiene, cândva fala oricarui anagajat din mediul corporate sau business. Odata cu inmultirea problemelor financiare (pierderi trimestriale care la un moment dat ajunsesera si la 1 miliard de dolari in septembrie 2013), au inceput sa curga ofertele de preluare. Printre cele mai insistente propuneri, respinse ulterior, cele de la Lenovo, compania chineza care a ajuns numa­rul 1 pe piata de computere personale, dupa preluarea businessului de la IBM, ulterior integrând in portofoliul telecom si divizia Motorola.

“Suntem extrem de dezamagiti de decizia celor de la Facebook si Whats­App, deoarece stim ca multi utilizatori iubesc aceste aplicatii. Ne-am lupta sa facem WhatsApp si Facebook sa se razgândeasca, dar, la acest moment, decizia lor ramâne valabila”, scria pe blogul companiei Lou Gazzola, director de marketing si responsabil de relatiile cu dezvoltatorii de aplicatii la BlackBerry, dupa anuntul celor de la Facebook legat de faptul ca nu mai ofera suport tehnic pentru sistemul de operare BlackBerry. Neputinta si resemnare, in câteva cuvinte. Pe de alta parte, anul trecut, odata cu lansarea modelului Priv, CEO-ul companiei, John Chen, declara ca BlackBerry nu va renunta la propriul sistem de operare in favoarea Android. Daca in cazul Nokia s-a spus ca adoptarea Android ar fi salvat businessul de terminale, devine acum clar si pentru Black­Berry ca ultima sansa de supravietuire este o “colaborare” cu Android. Sau poate Priv a fost ultimul model inainte de preluarea companiei de catre o (alta) companie din China.

A FOST ODATA MOTOROLA

Nu se poate vorbi de o istorie a telefoanelor mobile fara un capitol Motorola. DynaTAC 8000x este considerat primul telefon mobil in sensul clasic al termenului, adica sa-l poti tine in mâna, si costa 4.000 de dolari. In aprilie 1973, Martin Cooper, inginer la Motorola, a efectuat la New York primul apel de pe un telefon mobil, catre sediul companiei concurente AT&T, folosind DynaTAC, terminal care cântarea 1 kg. De asemenea, in 1996 Motorola lansa primul mobil cu clapeta, celebrul StarTAC. Din 2014, Motorola Mobility, fosta divizie de terminale din cadrul grupului telecom american, a devenit un business

Lenovo, chinezii preluând-o de la Google pentru suma de 3 miliarde de dolari. In august 2011, Motorola Mobility fusese cumparata de Google pentru suma de 12,5 miliarde de dolari, dupa o perioada de colaborare care parea capabila sa tina compania americana telecom in picioare. Dar acest lucru nu a fost suficient, asa cum nici perioada marcata de lansarea seriei RAZR nu a adus decât un succes pe termen limitat intr-o piata cu atâtea schimbari de la un an la altul. Din cauza problemelor financiare, grupul american s-a separat la inceputul lui 2010 in doua entitati, Motorola Mobility si Motorola Solutions, cea din urma ocupându-se de echipamente de retea si sisteme radio.

Un brand de prestigiu in “prima era” a terminalelor smartphone, Palm a disparut in proiectele business si de achizitie ale celor de la HP. In aprilie 2010, HP a platit 1,2 miliarde de dolari pentru aceasta tranzactie, miza fiind un sistem de operare foarte performant, webOS. In prezent, platforma software pentru televizoarele smart ale… LG. Compania sud-coreeana a cum­parat de la HP codul sursa al webOS, echipa de ingineri implicata si documentatia, in februarie 2013.

Cifrele unor vremuri de mult apuse

80.000.000 era numarul de utilizatori de BlackBerry in perioada de vârf a companiei, in 2012 

40% era cota de piata a Nokia pe piata telefoanelor mobile in anii 2000

1 kg cântarea primul telefonul mobil, Motorola DynaTAC

Un an de cumpana

Pentru BlackBerry, se prea poate ca anul 2013 sa fi fost unul cheie in istoria companiei, atunci inregistrându-se cele mai multe oferte de preluare. Anul a inceput cu o serie de negocieri cu Lenovo, intinse pe mai multe luni. A continuat apoi cu propuneri venite de la Cisco, Google si SAP, pentru achizitie partiala sau integral, intre acestea intercalându-se acordul cu fondul de investitii Fairfax Financial Holdings.

N-a dansat decât un RAZR

Nici model de inspiratie Galaxy Samsung, nici colaborare pe fundal sonor cu hitul AC/DC. Aparitia RAZR pe piata telefoanelor mobile a fost o lovitura uriasa reusita de Motorola. Lansarea modelului V3, in 2004, a fost un succes imens de piata: 50 de milioane de terminale RAZR vândute in primii doi ani, modelul devenind atunci cel mai vândut terminal cu clapeta. In acelasi timp, a marcat un blocaj al companiei Motorola, care nu a reusit sa se adapteze la schimbarea provocata de aparitia iPhone.