De ce e pe val turismul rural

De ce e pe val turismul rural

Populația rurală din România este în declin, ocupând locul patru în topul țărilor europene, după Letonia, Grecia și Polonia. Cu toate acestea, turismul rural și agroturismul par să fie în creștere, în special în ultimii doi ani, când tot mai mulți români au ales să își petreacă vacanțele pe meleaguri românești. Este doar un trend efemer sau chiar ne putem aștepta la o dorință de întoarcere la origini pe termen lung?

Dacă veșnicia s-a născut la sat, putem aduce turiști să se bucure de ea? „Poate pare surprinzator însă România se poziționează de ani buni în prima jumătate a topului țărilor din Europa cu turism rural și agroturism dezvoltat. În ultimii 10-15 ani, localnicii din zonele rurale au înțeles importanța acestui tip de turism care contribuie la dezvoltarea economică din zonele respective. Este de lăudat faptul că, în ciuda unei infrastructuri scăzute și a unui interes și mai scăzut din partea autorităților, acest tip de turism începe să prindă amploare”, a explicat Aurel Creangă, consultant în turism și evenimente.

În ultimii ani, oferta a crescut consi­derabil. Astfel că, în prezent găsim ­diverse tipuri de opțiuni de cazare pentru gusturi și bugete variate. Există pensiuni agroturistice care au încercat să intre pe segmentul de lux, dar sunt și cazări ce păstrează în totalitate tradiția locului și nu oferă baie în interiorul casei. Totodată, unele complexuri au ales să se diferențieze și să devină destinații în sine, oferind turiștilor experiențe unice. 

În satul Berca din județul Buzău, se află Cob Village, un ansamblu de ­cinci case construite din cob (un amestec de pământ, nisip, argilă, paie și apă), unde turiștii se pot bucura de mâncăruri tradiționale pregătite în bucătăria proprie din ingrediente locale. Casele, ce conțin câte patru camere independente, sunt orientate concentric, iar ideea acestui sat a fost ca, în mijlocul caselor, unde se află un foișor, să existe în viitor o mică piață unde locuitorii satului să își poată vinde propriile produsele.

La 300 de kilometri depărtare, în comuna Dobreni din județul Neamț, se găsește un alt complex din case eco. Valea Celor Doisprezece aduce a peisaje inspirate din „Stăpânul inelelor”. Căsuțele sunt săpate în pământ, construite cu materiale naturale și decorate cu obiecte vechi sau lucrate manual. 

Așadar, ofertă avem, dar cum stăm cu dorința turiștilor de a renunța sau amâna hotelurile de lux pentru o vacanță autentică românească, în natură, cu bucate tradiționale? Consultantul în turism și evenimente Aurel Creangă consideră că cererea a crescut de la an la an în rândul românilor, dar mai ales al străinilor. Deși încă nu ne putem compara cu țările din vestul Europei în ceea ce privește numărul de turiști străini atrași pe această nișă, cererea este într-o continuă creștere.

Prof. Nicoleta Marin, administrator al Cob Village, crede că cererea în turismul rural este mai mare decât oferta din zona Buzăului, care în ultima vreme este asaltată de turiști ce vor să încerce cazări sustenabile, mâncare mai sănătoasă și să evite aglomerările urbane sau pe cele din hoteluri, cu multe spații comune. Și Mihaela Buta, gazda complexului Valea Celor Doisprezece, este de părere că turismul rural devine din ce în ce mai atrăgător pentru români. „Cred că ne-am dat cu toții seama că ne e dor de origini, așa că unii am început să construim la țară, iar alții au început să meargă la țară.”

PANDEMIA ȘI TURISMUL RURAL 

Ultimul an și jumătate a dus la schimbări în modul în care oamenii aleg să călătorească, turismul fiind masiv influențat de această perioadă. „Pandemia a transformat și încă transformă turismul. Vara anului 2020 a dus la creșterea interesului față de turismul local și, mai ales, de cel rural. Lipsa reglementărilor internaționale de călătorie, lipsa vaccinului din vara respectivă, prețul ridicat al testelor și nesiguranța în fața virusului au făcut ca mulți turiști, obișnuiți să călătorească în vacanțe în afara țării, să se reorienteze către turismul local, rural, aproape de natură, aproape de casă. Ceea ce s-a dovedit a fi o soluție de avarie, într-un an atipic, a devenit foarte rapid un trend și poate să devină chiar obișnuință pe termen lung”, a explicat Aurel Creangă.

Desfășurarea activității complexului Cob Village nu a fost afectată foarte mult de pandemie, gradul de ocupare păstrându-se constant. Cu toate acestea, s-a schimbat tipologia turiștilor. Dacă înaintea pandemiei majoritatea turiștilor erau străini, din 2020 procentul românilor care au călcat pragul a devenit preponderent. Gazda complexului Valea Celor Doisprezece consideră că latura pozitivă a pandemiei a fost „trezirea dorinței oamenilor de a fi mai aproape de natură, aspect care a ajutat turismul în țara noastră”. Cu toate acestea, au fost luni de zile în care nu au putut primi oaspeți, ceea ce a dus la pierderi financiare. 

E LOC DE MAI BINE

„Există un potențial enorm, iar pentru a-l atinge, este nevoie de un front comun al autorităților locale, al guvernului și al diferitelor organizații care să susțină dezvoltarea acestui segment de turism. Este nevoie de o strategie națională, de programe prin care să atragem fondurile europene, programe prin care să familiarizăm localnicii, proprietarii de pensiuni sau ghizii locali, cu practicile, etica și sustenabilitatea acestui tip de turism. Aceste elemente sunt esențiale pentru o dezvoltare durabilă. De asemenea, implicarea guvernului în dezvoltarea infrastructurii de transport este o componentă care nu trebuie neglijată”, explică Aurel Creangă, consultant în turism și evenimente. 

Părerea este împărtășită și de admi­nistratorul Cob Village, care consideră că populația trebuie ajutată și educată: „Sunt foarte multe resurse pe care le pot oferi locuitorii din zonele rurale, însă nu știu cum să le pună în valoare, să le exploateze și să le vândă mai departe”.  De asemenea, gazda comple­xului Valea Celor Doisprezece consideră că turismul rural nu este îndeajuns promovat și că este nevoie de mai mult sprijin local. 

„Încurajez oamenii să susțină turismul rural, să fie deschiși să experimenteze, să aibă parte de experiențe inedite. În acest fel, contribuie la creșterea forței de muncă și a economiei locale, la repopularea zonei și la revitalizarea meșteșugurilor locale”, a încheiat ­Aurel Creangă.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 357 (16 octombrie – 14 noiembrie 2021). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.