De ce crește ROBOR-ul?

De ce crește ROBOR-ul?

La jumătatea anului viitor, ROBOR va fi de peste 2%, la o inflaţie de 4%, estimează Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank.

“ROBOR în România a fost întotdeauna destul de volatil, pentru că Banca Naţională a României (BNR) a avut o preferinţă pentru o stabilitate a cursului de schimb din motive obiective – gradul de îndatorare în valută foarte înalt. La un moment dat, 65% din credite erau în valută. Pentru asta ai un cost, când ai un cont de capital liberalizat şi libera circulaţie a capitalurilor nu poţi să ai şi curs stabil şi dobânzi stabile, alegi una dintre ele”, a explicat Ionuț Dumitru, vineri, într-o întâlnire cu presa economică.

Economistul șef al Raiffeisen a arătat că peste tot în lume a fost o perioadă cu dobânzi foarte scăzute, cu injecţii masive de lichiditate “și la noi, în România, am avut o abundenţă de lichiditate, exces în piaţa monetară”.

Ionuț Dumitru a explicat că factorii care au dus la creșterea ROBOR au fost de două tipuri: fundamentali și conjuncturali.

Factorul fundamental care generează direcţia şi mişcarea ROBOR este inflaţia, a arătat economistul, iar în România inflaţia a stat o perioadă în zona negativă, din cauza reducerii TVA, iar acum creşte rapid. “ROBOR a fost, cum este normal, peste rata inflaţiei, dobânzile trebuie să fie real pozitive. La noi ajunsesem să avem inflaţie negativă, iar ROBOR a fost foarte scăzut, la sub 1%, o perioadă lungă de timp”, a spus Dumitru. El a arătat că deși acum este doar la 1,2%, inflația crește foarte repede.

“După ultimele evoluţii legate de accize, preţurile la electricitate, estimările noastre arată o inflaţie la finalul anului de 2,4%, în trimestrul 1 din 2018 la peste 3,5%, iar la jumătatea lui 2018 la peste 4%. Într-un orizont de mai puţin de un an avem perspectiva inflaţiei la peste 4%. Putem sta cu ROBOR sub 1%? Evident că nu!”, a explicat Ionuţ Dumitru.

În ceea ce privește factorii conjuncturali, economistul șef al Raiffeisen a menționat plăţile de dividende ale companiilor de stat, în special în lunile iulie, august şi septembrie, care vor totaliza anul acesta peste 5 miliarde de lei, faptul că Ministerul Finanţelor a drenat din piaţă lichiditate, undeva la o medie de peste două miliarde lei lunar în perioada verii, precum şi echilibrul curs-dobânzi, în contextul în care există presiuni pe cursul de schimb.

Clienți atenționați

Potrivit lui Mircea Busuioceanu, vicepreşedinte risc Raiffeisen Bank, la nivelul băncii s-a decis, de mai bine de un an, ca Raiffeisen Bank să informeze clienţii şi să le arate scenarii de creştere a ROBOR şi scadenţarul cu ratele potenţiale la credite în condiţii chiar mai aspre decât o cer reglementările.

Conform reglementărilor, băncile trebuie să prezinte clienţilor un stres-test de dobândă pentru o creştere cu 0,6% a ROBOR (60 de puncte de dobândă – basis points), iar Raiffeisen prezintă clienţilor scenarii cu o creştere a ROBOR de 3% (300 basis points), ca să conştientizeze mai bine riscul de dobândă

“Noi am informat clienţii despre deteriorarea ROBOR chiar mai mult, respectiv de 3%. Însă, şocul majorării ROBOR a fost absorbit de creşterea salarială. Şi, cred că salariile în sectorul privat vor continua să crească în condiţiile deficitului de muncă. În ceea ce-i priveşte pe bugetari, depinde de guvern. Creşterea medie în România este de 15%”, a arătat Mircea Busuioceanu, vicepreşedinte divizia risc, Raiffeisen Bank.

În ceea ce priveşte presiunile pe cursul de schimb, Ionuț Dumitru a menţionat că deficitul de cont curent creşte foarte repede, este în zona de 3,5% şi se duce spre 4% din PIB. Economistul subliniat faptul că deficitul de cont curent a crescut cu 60% în primele şapte luni şi, chiar dacă nivelul nu este foarte ridicat, sunt importante contextul (sunt puţine state UE care au deficit de cont curent, iar un nivel de 4% ar putea fi cel mai ridicat în rândul statelor cu deficit) şi finanţarea deficitului.

“Problema este finanțarea acestui deficit de cont curent. Ce faci când investițiile străine directe au scăzut, iar intrările de fonduri eurpene scad și ele?”, a spus Dumitru. Investiţiile străine directe au scăzut cu 18% faţă de 2016, intrările de fonduri europene scad, iar finanţarea deficitului se bazează pe îndatorare externă.