De ce acțiunile de wellbeing nu dau rezultatele dorite?

De ce acțiunile de wellbeing nu dau rezultatele dorite?

În lipsa unei culturi reale de wellness, ca parte a strategiei de business, acțiunile sporadice de wellbeing duc la scăderea gradului de implicare al angajaților și, implicit la diminuarea impactului acestora în organizație

Companiile din țară investesc astăzi sume ce pot ajunge până la 30.000 de euro în programe de wellbeing dedicate angajaților, potrivit datelor Creative&Bright, un furnizor de programe de wellbeing. Dar, costurile ridicate ale programelor de wellbeing conduc și la preocupări legate de capacitatea acestora de a întoarce investiția în companie. Atragerea și retenția talentelor, satisfacția la locul de muncă, reducerea absenteismului și rata de implicare reprezintă principalii indicatori prin care se măsoară impactul programelor de wellbeing în organizații. În lipsa unei culturi reale de wellness, ca parte a strategiei de business, acțiunile sporadice de wellbeing duc la scăderea impactului de implicare al angajaților în aceste programe și la scăderea impactului lor asupra organizației.

„O cultură a wellbeing-ului este definită printr-o serie de programe care îmbunătățesc sănătatea și starea de bine a angajaților, reduc stresul ocupațional și, prin urmare, previn sindromul burnout”, spune Dana Tudor Tănase, Managing Partner al Creative&Bright. „Totul trebuie implementat pe termen mediu și lung, pentru rezultate cu adevărat semnificative. Uneori, impactul asupra companiei este vizibil abia după trei – cinci ani”, adaugă Dana Tudor Tănase.

În ultimii trei ani, piața programelor de wellbeing din România a înregistrat o creștere de peste 50%, potrivit estimărilor Creative&Bright. Tot datele furnizorului de programe de wellbeing arată că angajații români preferă ca programele să se desfășoare în timpul orelor de lucru, iar peste 80% dintre aceștia declară că așteptările le sunt depășite după participare.

Programele de wellbeing ale Creative&Bright sunt structurate pe 4 piloni, în acord cu bunele practici la nivel internațional: sănătate fizică, sănătate psiho-emoțională, sănătate socială și hobby. Din punct de vedere al gradului de implicare, programele de dezvoltare personală sunt cele mai populare în rândul femeilor, în timp ce bărbații preferă workshop-urile sau evenimentele ce implică activitate fizică. De asemenea, angajații cu vârste între 21-30 de ani înclină mai mult către activități ce privesc dezvoltarea pasiunilor, spre deosebire de cei de 35-45 ani, care sunt mai atrași de workshop-uri de parenting sau educație financiară.