Dati un leu pentru businessul meu

Dati un leu pentru businessul meu

Crowdfunding-ul din Romania este in momentul in care trebuie sa treaca de la etapa de donatie la cea de imprumut – investitii pentru a deveni o sursa reala de finantare pentru startup-uri.

Cati romani sunt dispusi sa doneze bani pentru o cauza? Destul de multi, daca ne amintim de teledonurile organizate de televiziuni pentru sinistratii inundatiilor de acum cativa ani. Dar pentru finantarea unei idei de afaceri?

Aparut in SUA, curentul de crowdfunding s-a extins in toata lumea, iar Romania a luat primul contact cu acest concept in toamna anului 2012. “Am lansat prima platforma de acest gen – www.multifinantare.ro – in 2012 si pana la finele anului inca doua platforme si-au anuntat lansarea, iar pana la jumatatea anului 2013 numarul lor ajungea la cinci”, spune Mirel Borodi, consultant in afaceri si management, fondator al platformei de crowdfunding multifinantare.ro. Acesta arata ca, la nivel global, nu­marul platformelor de finantare participativa depaseste cifra de 1.000, anul 2015 fiind cel in care pietele de crowdfunding din SUA si Marea Britanie au ajuns la maturitate.

Europa de Vest va intra in acest an intr-o perioada de crestere accelerata, cu fenomenul legiferat in majoritatea statelor, in timp ce Romania si estul Europei vor face pasul catre etapa de emergenta. “Am observat ca romanii sunt deschisi nu doar la a apela la acest tip de finan­tare pentru a-si pune in practica proiectele, ci si la a se implica, prin contributii si promovarea cauzelor care le-au atras atentia”, arata Remus Pakei, Project Manager al Sprijina.ro, cea mai noua platforma de crowdfunding din Romania. Acesta da drept exemplu cele circa 30 de proiecte inscrise de romanii cu initiativa pe sprijina.ro, care in mai putin de doua luni au atras in total peste 60.000 de vizualizari si finantari totale de aproximativ 20.000 de euro.

Marele avantaj al finantarii prin crowd­funding este ca nu prezinta niciun fel de risc pentru initiatorii proiectelor. “Un alt aspect pozitiv ar fi faptul ca initiatorii proiectelor obtin, in primul rand, o validare a proiectului din partea comunitatii si a pietei, precum si notorietate pentru cauzele lor”, completeaza Remus Pakei, adaugand insa ca inscrierea proiectului pe platforma nu aduce automat succesul.

Cu cat strategia de comunicare este mai bine pusa la punct si se formeaza o comunitate in jurul proiectului, cu atat sunt mai mari sansele de reusita. “Din punctul nostru de vedere nu exista dezavantaje in momentul in care apelezi la acest mecanism de finantare. In cel mai rau caz, nu obtii toata suma dorita, insa cu siguranta ti-ai extins publicul, comunitatea si poti beneficia de feedback-ul primit de la acestia. Gratis”, subliniaza Oana Rus, coordonator proiecte la platforma de crowdfunding crestemidei.ro.

Singurul dezavantaj al acestei metode de finantare facila si transparenta tine de mai mult de faza de inceput in care se afla acest fenomen in tara noastra.

De la startup-uri la CSR

Cum orice idee poate fi finantata prin crowdfunding, pe platforma sprijina.ro exista 28 de categorii diverse in care pot fi inscrise proiectele, de la antreprenoriat la film, educatie, cultura sau CSR. Nu domeniul este insa factor determinant al obtinerii finantarii, ci modul in care initiatorii au prezentat aceste proiecte: titlu si subtitlu scurte, de impact, mesaj puternic, exprimat clar si o prezentare convingatoare a beneficiarilor cauzei cu videoclipuri relevante inserate in prezentarile lor. Din mesaj nu trebuie sa lipseasca informa­tiile relevante despre proiect, despre beneficiari si, foarte important, despre modul in care urmeaza sa fie folositi banii primiti. La fel de importante sunt recompensele oferite – cu cat sunt mai variate, cu atat cresc sansele de a strange suma propusa, spune Remus Pakei.

Mirel Borodi arata ca proiectele nisate pe comunitati sunt cele care pot coagula grupul din care face parte initiatorul proiectului astfel incat acesta sa isi atinga nevoia de finantare. Practic, aici platforma vine doar sa colecteze sumele de la membrii comunitatii deja existente.

Domeniul care atrage cele mai multe proiecte este cel artistic, spune Borodi, adaugand ca platforma multifinantare.ro s-a pozitionat in zona de prevanzare si equity.

Potrivit Oanei Rus, comunitatea crestemidei.ro finanteaza proiecte atunci cand are incredere in ideea propusa si cand vede valoarea adusa de o anumita initiativa. Ultimul proiect finantat, in vara lui 2015, este filmul “Ultima transhumanta”, pentru care s-au adunat peste 40.000 de lei, de la 255 de finantatori, in 50 de zile, targetul fiind depasit (121%).

Nu exista o statistica exacta in acest moment referitoare la volumul total al finantarilor obtinute prin intermediul platformelor de finantare participativa din Romania, insa fenomenul crowdfunding a inceput sa ia amploare. “Am inceput sa constientizam ca putem sa obtinem fonduri prin metode mai usor accesibile, deci preconizam in urmatorii ani o explozie a fenomenului crowdfunding in Romania”, spune Remus Pakei.

Esentiala pentru dezvoltarea pietei locale este crearea unui ecosistem in domeniul finantarii – de la preacceleratoare si pana la burse de valori, adica de la intrarea banilor si pana la iesirea lor, ar trebui sa avem realizat acest puzzle al finantarii. “In lipsa sistemului, este foarte dificila crearea unui mediu antreprenorial care sa lanseze si sa dezvolte companii competitive global”, explica Mirel Borodi. Acesta spune ca avem nevoie in primul rand de: acceleratoare, incubatoare, platforme de finantare participativa, apoi o viziune fiscala care sa incurajeze prin stimulente microinvestitiile si abia dupa aceea vom putea vorbi de existenta unui mediu care creeaza companii nationale puternice si noi locuri de munca.