Darea în plată, parțial neconstituțională

Darea în plată, parțial neconstituțională

Curtea Constituțională a României a stabilit că o sintagmă din prevederile legii privind darea în plată trebuie eliminată, iar anumite dispoziții ridică probleme de imprevizibilitate, președintele CCR, Valer Dorneanu, afirmând că actul normativ poate fi considerat parțial neconstituțional.

”Legea a fost declarată parțial neconstituțională. (…) Dorința noastră este să dăm o soluție dreaptă care să fie înțeleasă de bănci și să fie acceptată de debitori. (…) Instanțele judecătorești vor fi obligate să se supună deciziei noastre și să verifice problematica impreviziunii la contractele ce tind a fi încheiate prin darea în plată”, a spus Dorneanu, citat de Agerpres.

Potrivit lui Valer Dorneanu, în cazul legii dării în plată CCR a analizat peste 700 de cauze de la bănci sau de la debitori, din care pentru 581 Curtea este în faza de rapoarte. CCR s-a pronunțat astăzi asupra unui calup de 25 de dosare, opt dosare fiind amânate pentru 27 octombrie.

Potrivit președintelui CCR, sintagma ”precum și din devalorizarea bunurilor imobile” trebuie eliminată din lege. ”Sintagma se referă la faptul că sunt aplicabile și acelor situații care privesc devalorizarea bunurilor imobile. Or, obiectul procesului era plata contractului, nu era vorba de bunuri imobile, încât din acest punct de vedere va fi eliminată această sintagmă”, a explicat Dorneanu. El a adăugat că prevederile articolului 11 teza I raportate la articolul 3 teza II, art. 4, art. 7 și art. 8 din Legea 77/2016 sunt constituționale în măsura în care instanța verifică condițiile referitoare la existența impreviziunii.

”Am admis, de asemenea, excepția de neconstituționalitate și am constatat că prevederile art. 11 teza 1 raportate la art 3 teza II, art. 4, art 7 și art 8 din Legea 77 sunt constituționale în măsura în care instanța judecătorească verifică condițiile referitoare la existența impreviziunii. Fac precizarea că această posibilitate nu o aveau instanțele sesizate de bănci sau de părți încât, în prezent, de aici încolo, instanțele de judecată vor trebui să aibă în vedere toate implicațiile teoriei impreviziunii și cu privire la riscuri și cu privire la proporționalitate”, a explicat Dorneanu.