Darea in plata – cine plateste costurile?

Darea in plata – cine plateste costurile?

Pierderile generate de adoptarea Legii privind darea in plata vor fi mult mai importante pentru intreaga societate si pentru economie in anasamblu decat cele pe care le vor suferi, in mod direct, bancile. Implicatiile tin de costuri suplimentare, de o dinamica mai scazuta a creditarii, de impactul pe industriile orizontale, dar si de riscuri legate de schimbari de comportament comercial, considera Sergiu Oprescu, presedinte al Asociatiei Romane a Bancilor si presedinte Executiv Alpha Bank Romania.

“Dupa promulgarea Legii se dau case in plata, bancile vor fi obligate sa le repuna in circuitul economic prin vanzare, adica va creste oferta pe piata de locuinte. Pentru a se proteja de acest risc, bancile vor inaspri conditiile de creditare – este o reactie economica. Creste oferta, scade cererea si este clar ce se intampla cu pretul – scade. Apoi, cand pretul scade si alti clienti, care pana atunci aveau o valoare mai mare a locuintei decat valoarea creditului angajat si isi plateau creditele, vor fi stimulati sa apeleze la legea darii in plata. Unde se opreste acest cerc vicios. Cine plateste acest cost?”, a declarat Sergiu Oprescu, in cadrul unei conferinte de presa organizate de cele doua asociatii bancare de profil – Asociatia Romana a Bancilor (ARB) si Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR).

Sergiu Oprescu a amintit ca Banca Nationala a Romaniei (BNR) a venit cu o cifra de posibil impact asupra sistemului bancar de 2 – 4 miliarde de lei. Presedintele ARB a aratat ca pierderea poate si suportata de sistemul bancar, dar a precizat ca trebuie sa tinem cont de impactul legii darii in plata dincolo de pierderile bancilor. “Pana la faza la care consideram ca bancile platesc, se pare ca nu ne deranjeaza atat de tare. Dar, in final, daca bancile isi asuma acest risc, ce se intampla mai departe din punct de vedere al capacitatii bancilor de a sustine economia si de a credita in continuare?”, a spus Oprescu. Potrivit acestuia, calitatea bancilor de multiplicatori de bani face ca si efectele unei astfel de initiative legislative sa se multiplice similar in economie. „Daca noi am alege sa facem protectie sociala ca si cost direct al statului roman, ar fi foarte bine, pentru ca nu ar fi efectul multiplicator. Daca facem aceasta protectie prin banci, afectam societatea cu de zece ori mai mult”, a mai spus Oprescu.

Ca efect, bancile vor inaspri conditiile de creditare iar „majoritatea tacuta”, definita de presedintele ARB ca fiind formata din cei care nu se exprima in prezent cu privire la aceasta Lege, va avea de suferit. “Aceasta majoritate tacuta este in principal reprezentata de milioanele de deponenti, clienti ai sistemului bancar, antreprenori si reprezentati ai mediului de afaceri, societati comerciale, IMM-uri, inclusiv de debitori ai sistemului bancar care au reusit cu eforturi sa isi plateasca la timp datoriile, consfintind aceasta cultura a platii in Romania”, a spus Oprescu, adaugand ca sistemul bancar nu am reusit sa isi transmita foarte bine mesajul catre societate si probabil ca de multe ori a fost interpretat gresit.

Presedintele ARB a facut apel la aceasta majoritate sa se exprime cu privire la impactul darii in plata, “sa se trezeasca, pentru nu fi facuti raspunzatori tot noi, in viitor, pentru aceste efecte”.

Cum definim cazul social?

Presedintele Consiliului Patronatelor Bancare din Romania, Steven van Groningen, a amintit ca discutiile se focuseaza pe cazuri sociale. “Atunci, intrebarea este: cum definim un caz social?”, a spus presedintele Raiffeisen Bank, aratand ca introducerea plafonului de 150.000 de euro este un pas inainte dar „nu ne putem opri aici”.

Van Groningen a intarit faptul ca pierderea „adevarata”, in urma aplicarii Legii darii in plata nu este pentru pentru sistemul bancar, „ci pentru Romania in general”. „La nivel international, daca aratam ca dreptul de proprietate nu este respectat, impactul va fi mult mai mare pentru Romania decat pentru sistemul bancar”, a spus van Groningen.

„Nu am negat niciodata si suntem primii care recunoastem ca exista un client reprezentat de cazuri sociale, exista un client reprezentat de oameni care, din diverse motive, nu mai pot sa mai plateasca rata la credit, cazuri sociale pentru care sistemul bancar trebuie sa vina cu o solutie. De fapt, la nivelul fiecarei banci, aceste cazuri sociale sunt adresate si in prezent pe tot ce inseamna istoric, portofoliu de credit. Se poate face mai mult pe acest subiect? In mod cert, da! Putem sa venim cu criterii de identificare a acestor cazuri sociale, putem sa venim cu abordari punctuale, putem sa venim cu abordari la nivel de sistem, putem sa oferim o garantie clientului care intra intr-un astfel de caz social ca situatia sa va fi tratata cu anumite standarde de corectitudine la nivelul industriei. Dar acest lucru nu se poate face decat pe baza de dialog si de aplicare pe fiecare caz in parte”, a mai spus Oprescu.

Migratia tinerilor, efect pe termen mediu

Conflictul acerb intre “big bad wolf”, cum este vazut sistemul bancar, si consumatori este o tema falsa, considera presedintele Bancii Comerciale Romane (BCR), Sergiu Manea. Acesta spune ca intrebarea este, de fapt, care este interesul nostru pe termen mediu si lung ca tara, ca ecosistem care genereaza si faciliteaza crearea de valoare.

“Datio in solutum – darea in plata – este, in opinia mea, doar un simptom al unui interes pe termen scurt. De ce? Pentru ca tema adevarata si reala la care acest ecosistem ar trebui sa se gandeasca este cum acoperim nevoile reale ale Romaniei si cum facem ca, spre exemplu, Romania sa nu mai aiba cea mai mare rata de precaritate locativa din Europa atat in ceea ce se cheama aglomerarea pe metru patrat locuibil, cat si conditii sub limita saraciei (…) Vorbim despre faptul ca 60% din potentiala baza de imprumutati s-ar putea sa nu acumuleze suficient de repede capitalul de care va avea nevoie pentru a achizitiona o locuinta si ne vom trezi in situatia in care un impact indirect pe termen mediu al acestei legi s-ar putea sa fie incurajarea migratiei catre alte zone din Europa, in conditiile in care vorbim despre cum tinem tinerii in Romania”, a explicat Manea.

Presedintele BCR considera ca avem deja o lege cu caracter social in domeniul locativ – Prima Casa. Acesta a spus ca interesul clientilor pentru acest program este evident, avand in vedere ca cererile de astfel de credit au crescut de cinci ori din noiembrie 2015 pana in ianuarie 2016.

“In momentul in care nu oferi perspective pe termen mediu si lung si nu oferi, chiar in baza unui imprumut, abilitatea unui om tanar sau a unei familii tinere sa se lege si sa prinda radacini, ai o mare problema ca tara, nu ca sistem bancar”, a spus Manea.