Daniel Rusan, Pehart Grup: „Avem un buget de investiții de aproximativ 8 milioane de euro în acest an pentru reducerea consumurilor și amprentei de carbon”

După ce a străbătut milenii prin intermediul înțelepciunii populare, zicala „Codrul e frate cu românul” pare astăzi mai mult o ironie, după ce subiectele referitoare la păduri au fost prezente în ultimele decenii mai ales în contexte negative, corelate cu tăierile ilegale. Mai poate fi codrul frate cu oamenii, în general, cu atât mai mult cu cât pădurile dispar în ritm rapid la nivel mondial? Întrebarea devine mai frecventă în luna martie, când printr-o rezoluție a Organizației Națiunilor Unite se sărbătorește Ziua Internațională a Pădurilor (21 Martie).

Despre rolul pădurii în viața unei comunități, despre avantajele folosirii celulozei certificate în producția de hârtie vs hârtie reciclată, despre practici sustenabile în industria de profil și ce înseamnă să gestionezi responsabil și profitabil o pădure vorbește Daniel Rusan, Procurement Manager al Pehart Grup.

În calitate de manager de achiziții la Pehart Grup vă ocupați cu aprovizionarea cu materie primă – respectiv celuloză certificată – a companiei. Ce criterii aveți în vedere când vă alegeți furnizorii?

Orice posibil furnizor trece printr-un proces de precalificare prin care verificăm acele aspecte importante care ne pot conferi un grad suficient de siguranță în ce privește viitorul colaborării. Mă refer la capacitatea economică a furnizorului, politicile de protejare a mediului implementate, precum și nivelul de responsabilitate față de reglementările legale privind obligațiile fiscale și cele sociale (principiile de guvernanță corporativă).

Compania suedeză Södra, exemplu de bune practici în ce privește exploatarea pădurilor, este unul dintre principalii furnizori de celuloză ai Pehart. Ce v-a impresionat cel mai mult când ați vizitat această companie?

M-a impresionat foarte mult modalitatea prin care ei au integrat vertical întregul proces, de la creșterea puieților de pin și până la livrarea produselor finite rezultate din prelucrarea lemnului. Tot acest proces este urmărit în fiecare etapă și este realizat cu diminuarea maximă a impactului emisiilor asupra mediului. Ca și alți producători nordici de celuloză, Södra are la bază o asociație de peste 52.000 de proprietari de pădure care, în urmă cu aproximativ 70 de ani, au creat compania cu scopul valorificării cât mai eficiente a pădurii și resurselor pe care aceasta le poate genera.

Azi, toată suprafața de pădure care este inclusă în acea asociere este cartografiată și urmărită prin intermediul unui sistem informatic care preia și analizează fotografii aeriene ale suprafețelor. În baza acestora, se determină cu o precizie impresionantă volumul, rata de creștere, tipul speciilor de plante și animale, eventualele „probleme de sănătate” existente. Astfel, în fiecare an, se poate face o planificare extraordinară a lucrărilor ce trebuie efectuate pe fiecare zonă în parte și se determină foarte precis care este volumul de bușteni ce va fi disponibil spre recoltare. Ce este foarte important e ca întreaga suprafață de pădure se află sub certificare FSC, iar aceasta înseamnă concret că e bine gospodărită și că există un sistem eficient de combatere a tăierilor ilegale.

Nu în ultimul rând, respectarea cerințelor sistemului de certificare FSC contribuie efectiv la conservarea valorilor sociale, culturale și de mediu pe care le reprezintă și le adăpostește pădurea.  De asemenea, pentru a fi certificată FSC, o pădure trebuie să aibă anumite atribute: să existe acolo mari concentrații de biodiversitate (incluzând specii endemice, rare, amenințate sau periclitate) semnificative la nivel global, regional sau național și ecosisteme rare, ameninţate sau periclitate, să dispună de servicii de mediu esenţiale în situaţii critice (inclusiv protecţia surselor de apă, controlul eroziunii, combaterea poluării etc.), să fie fundamentale pentru îndeplinirea necesităților de bază ale comunităților locale (de exemplu, pentru subzistență sau sănătate) etc.

Pornind de la exemplul Sodra, cea mai mare asociație de proprietari de pădure din Suedia, ce rol joacă o pădure în viața unei comunități?

Toți știm zicala „Codrul e frate cu românul” și exact acesta este rolul pădurii în viața unei comunități: oferă suportul de care are nevoie pentru ca societatea să crească.  O învață, la fel ca un frate mai mare, cum să crească într-o manieră sănătoasă. O apară atunci când alții se întorc împotriva ei. Și îi oferă o mare parte dintre resursele necesare dezvoltării. Dar, în același timp, noi trebuie să o respectăm, evitând să-i facem rău.

Ce înseamnă de fapt sustenabilitate în industria hârtiei? Ce practici aplică Pehart din acest punct de vedere?

În ultimii ani, sustenabilitatea a devenit unul dintre principiile pe care ne bazăm activitatea companiei și acest lucru s-a evidențiat în setarea unor obiective specifice pentru fiecare departament. În cazul Departamentului de achiziții, sustenabilitatea se traduce în primul rând prin respectarea criteriilor de alegere a furnizorilor. Pe lângă procurarea celulozei din surse sigure, ne asigurăm că toate ambalajele pe care le achiziționăm sunt 100% reciclabile, ba chiar lucrăm îndeaproape cu departamentul de marketing pentru a optimiza consumul acestuia. Încercăm să reducem cantitatea de ambalaj folosită pentru fiecare produs și căutăm soluții prietenoase cu mediul, biodegradabile, cum este, spre exemplu, ambalajul produselor din gama Pufina Natura. În același timp, dezvoltăm programe de implicare în comunitate. „Fabrica de hârtie”, cum ne spun oamenii, are o tradiție îndelungată în acest sens. Sprijinim comunitățile locale, din jurul fabricilor noastre, atât prin oferirea de produse pentru spitale și școli, prin susținerea echipelor sportive, cât și prin campanii de împădurire.

Din cauza tăierilor ilegale de păduri, în România există percepția că orice activitate de exploatare a pădurilor are impact negativ asupra mediului. Este corect acest mod de a gândi? Pot fi exploatate pădurile fără a dăuna mediului?

Așa cum este reliefat și de autorii cărții „The Plan B for Romania’s Forests and Society” apărută la Editura Universității Transilvania Brașov, chiar dacă acest sector (al pădurilor) din țara noastră a fost supus unor transformări foarte mari datorate proceselor de restituire a proprietăților, de modificările instituționale,  de apariția sistemelor private de gestionare a pădurilor, Romania are una dintre cele mai reglementate sisteme de management al pădurilor din Europa. Din păcate, schimbările sociale și economice din ultimii 30 de ani au avut un impact substanțial, creând în primul rând un vid de control și de aplicare a legislației,  deschizând ușa tăierilor ilegale masive. De altfel, percepția societății (așa cum reiese dintr-un studiu realizat de curand) este că orice formă de tăiere a arborilor ar trebui interzisă. 53% dintre respondenți s-au pronunțat astfel. Aceasta indică o diferență mare între percepția generală a societății despre cum trebuie gestionată pădurea și obiectivele unui sistem de management așa cum este el definit prin reglementările FSC sau ale legislației naționale.

Astfel, raspunsul la întrebare ar fi următorul: modul în care a fost făcută gestionarea pădurii la noi în țară în ultimii ani, a avut într-adevăr un impact negativ. Dar aceasta nu înseamnă că nu știm cum să o facem sau că nu există cadrul legislativ și practicile prin care pădurea poate fi gestionată într-un mod responsabil. Prin urmare, administratorii țării trebuie să dezvolte o strategie națională coerentă, care să fie inclusivă din punct de vedere social și să răspundă diferitor limitări (bottleneck) existente.

Să vă dau un exemplu: în Suedia, există obligativitatea ca în maximum 2 ani să se replanteze 4 puieți pentru fiecare trunchi tăiat. Chiar și în România există obligativitatea legală de regenerare a pădurii, acolo unde au loc tăieri. Dar problema noastră este în aplicarea legilor, nu în faptul că acestea nu există.

Care sunt avantajele folosirii celulozei certificate în procesul de producție a hârtiei?

Cea mai mare problemă a societății, în general, este faptul că noi consumăm resursele planetei într-un mod mult mai rapid decât se regenerează acestea în mod natural. Celuloza, dacă este fabricată din lemn provenit dintr-o pădure gestionată în mod sustenabil, reprezintă o materie primă care nu consumă mai multe resurse față de cele ce se regenerează în mod natural. Acesta este unul din cele mai mari avantaje: nu te întinzi mai mult decât îți este plapuma. Nu consumi mai mult decât îți poate oferi planeta. Și modul de dezvoltare al proceselor industriale de extracție a celulozei permit valorificarea lemnului într-un mod extraordinar. Azi, o fabrică modernă de celuloză este totodată și un producător de energie electrică și termică (din biomasă) , un producător de bio-combustibil, un producător de adezivi pe bază de rășini din lemn, un producător de produse de bază ale industriei textile.

Care sunt principalele avantaje și dezavantaje ale hârtiei din celuloză certificată în raport cu hârtia reciclată?

Nu știu dacă pot cuantifica avantaje sau dezavantaje, dar în schimb pot discuta despre impactul pe întregul ciclu economic. Din punctul meu de vedere, hârtia reciclată are un avantaj psihologic datorat faptului că materia prima nu se obține prin tăierea fizică a unor copaci. Dacă din punct de vedere calitativ,  suntem ok cu acea hârtie de toaleta roz sau gri, groasa și foarte dură, care încă mai există actualmente la vânzare, atunci putem spune că fabricarea ei nu are un impact mai mare față de procesul nostru de furnizați. Dar dacă ne dorim o hârtie de calitate superioară,  cu o moliciune superioară,  ușor parfumată,  atunci trebuie sa fim conștienți că procesul ei de fabricare presupune utilizarea intensă de chimicale pentru descernalizare. Nu există procese mecanice care să poată îndepărta cerneala de tipar existentă pe deșeurile de hârtie sau care să poată îndepărta diferite substanțe chimice sau organice care se regăsesc pe acele deșeuri.

Hârtie din celuloză certificată are la bază o materie primă obținută în urma unor procese realizate în fabrici moderne, care valorifică la maximum resursele naturale și care au în spate un sistem foarte bine pus la punct de management al pădurilor, fără impact asupra mediului.

Ce alte planuri legate de sustenabilitate dorește să implementeze Pehart în următoarea perioadă?

În următoarea perioadă suntem concentrați pe eficientizarea consumurilor de energie electrică și termică ale proceselor de producție. Avem un buget de investiții de aproximativ 8 milioane de euro care vor fi utilizați în acest an pentru reducerea consumurilor și implicit a amprentei de carbon a proceselor noastre industriale. Totodată avem două proiecte de realizare de parcuri fotovoltaice cu o putere instalată de 4,5 MW care vor suplini parțial necesarul nostru.

Poate fi o pădure o afacere bună?

Oh, da! Tuturor prietenilor mei care dețin o bucată de teren viran sau pășune le spun să planteze o pădure. Nu va fi un câștig imediat, bineînțeles, dar cu siguranță, peste 30 de ani, când vor beneficia prima dată de pe urma ei copiii lor  sau chiar ei, vor zâmbi. Și până la acel moment, ce poate fi mai frumos decât să te plimbi prin propria ta pădure?

Ați vizitat pentru prima dată fabrica Pehart din Petrești în școala generală, cu clasa și iată că peste ani ați ajuns într-o poziție de top în această companie – cea mai veche fabrică de hârtie din România. Ce vă place cel mai mult la slujba dumneavoastră?

Inovația! Chiar dacă hârtia se fabrică exact în același mod ca și acum 2000 de ani (o pastă din fibre celulozice întinsă pe o suprafață și uscată utilizând căldura), acest domeniu presupune o evoluție continuă a tehnologiei, a proceselor, o dezvoltare de noi materii prime alternative și valorificarea la maximul posibil al resurselor. Totodată, îmi place faptul că această industrie oferă o deschidere atât de mare fata de piețele mondiale.