Curiozitatea la locul de muncă, o abilitate tot mai apreciată de manageri

Curiozitatea la locul de muncă, o abilitate tot mai apreciată de manageri

Companiile caută angajați cu un nivel ridicat de curiozitate, care pot contribui la rezolvarea celor mai mari provocări cu care se confruntă organizațiile în prezent – de la îmbunătățirea retenției specialiștilor și a statisfacției profesionale, la crearea unor medii de lucru mai productive, inovatoare și colaborative.

O resursă valoroasă

Raportul SAS Curiosity@Work definește curiozitatea ca fiind impulsul de a căuta noi informații și experiențe și
de a explora noi posibilități, subliniind importanța acestei trăsături indiferent de rolul sau nivelul unui angajat în cadrul unei companii. Studiul, realizat pe un eșantion de 2000 de manageri din mai multe țări, a constatat că aproape trei sferturi (72%) dintre manageri consideră curiozitatea angajatului o trăsătură foarte valoroasă, mai mult de jumătate fiind de acord că aceasta are un impact real asupra evoluției businessului (59%) și că angajații mai curioși au performanțe mai bune (51%).

“Ultima periodă, marcată de schimbările provocate de pandemia Covid, ne-a arătat un nou mod de a evalua
businessurile și proprii angajați. Curiozitatea a devenit o resursă valoroasă în mediul actual de business, iar noul
raport SAS vine să confirme nevoia companiilor de a cultiva curiozitatea în cadrul organizației și sprijinirea
angajaților în acest sens”, a declarat Ștefan Baciu, Country Manager SAS Romania & Rep. Moldova.

Un atu la angajare

Pentru completarea raportului, SAS a colaborat cu LinkedIn, platforma profesională cu peste 774 milioane de
utilizatori. Potrivit datelor LinkedIn, de la an la an a avut loc o creștere cu 158% a ratei de engagement pentru
postările și articolele care menționează curiozitatea, o creștere cu 90% a numărului de anunțuri de angajare care menționează curiozitatea și o creștere cu 87% a postărilor în care sunt menționate abilități asociate cu sau legate de curiozitate.

În mediul actual de lucru, în care majoritatea companiilor au adoptat deja un sistem hibrid de muncă, iar unele chiar full-remote, 60% dintre manageri consideră că este deosebit de dificil să păstreze moralul și motivația angajaților la un nivel ridicat. Peste jumătate dintre aceștia (52%) se confruntă cu provocări în păstrarea angajaților valoroși și în a-i determina să colaboreze cu succes cu alte echipe și departamente (50%).

Punere în context

Totuși, o bună parte dintre beneficiile asociate curiozității sunt responsabile cu rezolvarea acestor provocări.
Managerii intervievați apreciează printre cele mai valoroase beneficii ale curiozității: eficiență și productivitate
mai ridicate (62%), o mai bună gândire creativă și orientată spre soluții (62%), colaborări mai solide între
angajați, echipe, departamente (58%), implicare și satisfacție mai ridicate în rândul angajaților (58%). Cei mai
mulți manageri sunt de acord că valoarea curiozității este mai evidentă atunci când angajații trebuie să inoveze soluții noi (62%), să abordeze probleme complexe (55%), să analizeze date (52%).

Pentru ca organizația lor să reușească în următorii trei ani, managerii declară că au nevoie de angajați cu
expertiză tehnică în domenii precum inteligența artificială (63%) și analiza de date (60%), precum și de atribute personale precum gândirea creativă (59%) și rezolvarea problemelor (59%). Cu toate acestea, managerii spun că se luptă să găsească noi angajați cu această combinație de abilități tehnice necesare (65%) și atribute personale (60%) – cum ar fi curiozitatea – de care departamentele lor au nevoie pentru a merge mai departe.

Unde nu e curiozitate, e stagnare

Deși există o recunoaștere din ce în ce mai mare a acestei valori la locul de muncă, numeroase companii
trebuie să facă încă progrese în această direcție. Se observă, de altfel, potențialul unui avantaj competitiv clar în rândul acelor organizații care pot folosi în mod eficient puterea curiozității ca set de abilități în rândul angajaților lor.

Cu toate acestea, nu toți managerii sunt în mod constant de acord cu valoarea sa inerentă și multe
organizații se luptă să o promoveze și să o valorifice în mod eficient în operațiunile lor de zi cu zi.

În timp ce majoritatea managerilor chestionați consideră curiozitatea valoroasă, mulți se confruntă cu provocări în promovarea și încurajarea acestei aptitudini. De fapt, peste 2 manageri din 5 recunosc că nu reușesc să identifice curiozitatea în rândul candidaților (47%) și a subalternilor (42%). Chiar și atunci când managerii sunt echipați pentru a identifica această trăsătură, mulți spun că este o provocare să dezvolte curiozitatea la angajații care nu o au în mod natural (47%) și se luptă să conecteze curiozitatea cu performanța la locul de muncă (47%) și impactul asupra businessului (43%). Aceste constatări evidențiază o deconectare între beneficiile percepute ale curiozității și potențialul organizațiilor de a valorifica această abilitate în rândul angajaților.

Încurajare pe toate fronturile

O modalitate de a rezolva aceste provocări constă în analizarea practicilor managerilor în organizațiile cu un
nivel ridicat al curiozității. Aceștia încurajează adesea curiozitatea în întreaga companie, inclusiv în cadrul
trainingurilor (79%), evaluărilor (76%), promovărilor (74%) și criteriilor de angajare (74%). Astfel de manageri
folosesc, de asemenea, o varietate de metode pentru a încuraja și mai mult această trăsătură valoroasă în
rapoartele lor directe, permițându-le angajaților inclusiv utilizarea timpului de lucru pentru a explora proiecte
parsonale și pasiuni (60%), coaching sau mentorat (59%) și aprecierea publică a angajaților care demonstrează
curiozitate (69%).