Curentul care schimbă Tulcea

Curentul care schimbă Tulcea

Cum se reinventează un oraș, cum îl faci atractiv atât pentru localnici, cât și pentru turiști? Dacă Tulcea este poarta Deltei, faleza este cea mai importantă semnătură și reperul esențial al orașului. Pentru Optim Project, echipa care a câștigat concursul de idei de reabilitare arhitecturală a falezei Tulcea, acest spațiu este o zonă experiențială care face legătura între apă și uscat, între Deltă și partea de nord a Dobrogei.

Conceptual, proiectul pleacă de la Dunăre, de la legătura directă și transformatoare pe care o are cu orașul, și propune o extindere a acesteia pe uscat. Faleza devine astfel o curgere, un curent, paralel cu curentul Dunării, format din oamenii care o străbat neîncetat, care o brăzdează în fiecare zi în toate direcțiile. Pe faleză, oamenii merg ca pe un fluviu și se opresc din când în când la mal, în diferite puncte de interes create pe parcursul falezei, pentru a petrece timp, a face poze, a lua masa, a afla despre istoria sau oferta locală de turism. Echipa Optim Project a numit acest flux neîntrerupt de oameni “Curentul”, un concept care vorbește despre fluviu, despre oameni, despre mișcarea continuă care are loc aici, un concept care individualizează faleza în jurul unui brand care poate susține aceasta faleză ca o destinație în sine. Echipa care a făcut această propunere a fost formată din doi arhitecți locali, parte a casei de arhitectură Optim Project: Cosmin Vizireanu și Florin Micu, împreună cu Mugur Pătrașcu, fondatorul Screen Native.

Pentru Mugur Pătrașcu, implicarea în acest proiect a însemnat bucuria de a lucra într-un domeniu creativ pentru orașul copilăriei și adolescenței sale, de care este legat structural și emoțional. A avut satisfacția de a ajuta ca Tulcea să se reinventeze, să își refacă propunerea turistică și să își crească atractivitatea pentru locuitorii ei. “Este un moment de contribuție personală pentru locul de care sunt legat esențial, unde trăiește o parte a familiei mele și căruia astfel îi întorc printr-o contribuție de maturitate”, spune Mugur Pătrașcu.

Rolul lui Mugur în echipa care a câștigat concursul de idei a fost stabilirea unei strategii de individualizare a acestui proiect, pentru a putea pune astfel baza unei comunicări ulterioare de brand turistic internațional. “Arhitectura trebuie să trateze unitar un concept care să se poată diferenția și transmite oricărei persoane interesate o poveste locală în măsură să o cointereseze să afle mai multe și să petreacă timp aici. Tulcea are niște caracteristici unice, iar acest proiect trebuie să le pună în valoare și să le sintetizeze cât mai eficient și cuprinzător. Ca urmare, am realizat o tratare unitară, cu rigori de brand și în context de comunicare a proiectului, am stabilit mai întâi povestea și ulterior soluțiile în măsură să livreze pe această poveste”, spune Mugur Pătrașcu.

Radiografia unei transformări

Proiectul vrea să pună în valoare puncte de interes care să transforme mersul pe faleză în mai mult decât o promenadă, stabilește trasee variate și insolite pentru ieșirea în oraș sau conectarea cu ce are de oferit orașul. “Curentul” este o experiență, dar și o carte de vizită, o prezentare vie a ofertei turistice locale, a tradițiilor și specificului local. Pleacă dinspre vest, din punctul numit La Containere, o refacere a spațiului existent către o funcționalitate contextuală, un loc cu o logistică care permite organizarea unor evenimente de street food market sau concerte. Mai departe, gara Navrom este un spațiu de orientare și informare despre oraș și județ, locul cel mai frecventat de turiștii care poate vin pentru prima dată în deltă. Următorul punct de interes este cel din jurul sediului Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, unde va fi o dioramă legată de biodiversitatea Deltei.

“Ne propunem ca arhitectura să susțină o propunere turistică unică, în măsură să replaseze orașul Tulcea în mintea oamenilor, să îi determine să facă o oprire aici sau să își fixeze Tulcea ca destinație” – Mugur Pătrașcu, fondator Screen Native

Piața din fața Sindicatelor va fi total transformată prin realizarea unei structuri care acoperă parca­rea și susține punerea în valoare a navei Republica, scoasă pe uscat și transformată în muzeu în aer liber. Următorul punct de interes este Observatorul, o construcție aplecată că­tre fluviu care permite realizarea foto­grafiilor în toate direcțiile fluviului de la o înălțime de 10 m, fotografii care vor populariza această destinație. Zona numită acum Lemne Arse se va transforma într‑o zonă gastronomică și de terasă cu o capacitate de peste 200 de locuri, un punct de oprire pentru a savura preparate tradiționale locale, motiv pentru care a fost numit La Ceaun.

O importantă transformare este cea legată de zona de acces dinspre Piața Civică, unde va fi plasat un catarg impunător, luminat, vizibil de la mare distanță, din oraș sau de pe apă, un Km 0 al orașului de la care coboară un amfiteatru generos care ajunge până la apă, formând o scenă care poate funcționa atât ca oprire în promenadă cât și ca loc de realizare a unor concerte sau manifestări artistice unice, pe o scenă plasată pe apă. Totodată, va fi realizată o construcție emblematică pentru deltă, o lotcă întoarsă care formează un spațiu verde care introduce vizitatorul către oferta istorică, tradițională și muzeală a orașului.

La ambele capete ale falezei vor fi construite două pasarele care fac legătura cu alte elemente importante ale orașului. Lângă gară, pasarela creează un traseu continuu către circuitul lacului Ciuperca, oferind astfel alergătorilor și cicliștilor un traseu neîntrerupt și realizându-se o conectare elegantă cu alt punct de interes foarte iubit de tulceni.

Ce urmează?

Pașii următori încep cu realizarea unui studiu de fezabilitate care trebuie să stabilească și să încadreze proiectul în multitudinea de obiective pe care îl are, să îi stabilească un cost și să pună astfel bazele economice ale viitoarei investiții, explică Mugur Pătrașcu. După finalizarea acestui studiu se trece la căutarea sursei de finanțare, buget local sau proiect finanțabil din alte fonduri, iar la final mai trebuie ales un constructor și finalizate lucrările.

“Toate etapele până la începutul lucrului în teren pot dura într-o desfășurare optimistă cam doi ani. Implementarea proiectului va mai dura încă doi. Dacă suntem foarte norocoși și ne facem cum trebuie treaba, estimez că putem să ne plimbăm pe noua faleză prin 2025”, calculează Mugur Pătrașcu. A lucrat la acest proiect în perioada stării de urgență, astfel că este realizat exclusiv via WhatsApp și video call. “Proiectele mele sunt foarte diverse, după cum se vede. În afară de agenție, munca de zi de zi pentru mine, până la finalul anului voi lansa un proiect de e-commerce, vom reface topvloguri.ro și voi mai lucra la o propunere de content turistic. Sper să pot să le duc pe toate și să avem și succes cu ele”, spune Mugur Pătrașcu.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 345 (15 iulie – 15 septembrie 2020). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.