Cum văd copiii ”noua normalitate”

Cum văd copiii ”noua normalitate”

Reading Time: 8 minute

Cum au trecut copiii prin pandemie și cum s-au adaptat la școala online? Ce le-a lipsit cel mai mult în această perioadă și cum văd ei pe mai departe viitorul? Cinci copii, cu vârste între 10 și 12 ani, povestesc cum a fost viața lor în ultimele trei luni, înainte de vacanța de vară. 

TUDOR DUMITRU

12 ani, elev în clasa a VI-a, Școala Gimnazială nr. 84 

Pasionat de muzică, literatură, teatru, călătorii, informatică, Tudor este unul dintre copiii care pot încânta milioane de oameni cu talentul lui muzical și coregrafic. A obținut nenumărate premii naționale și internaționale și a participat la turnee din Turcia, China, Macedonia, Rusia. Este și un excelent public speaker în Government of Children, hyper-îndrăgostit de domeniul cultural. Dacă ar putea, ar crea un minister al muzicii, care să se ocupe de buna dispoziție a tuturor. A studiat flaut, clape, actorie, dansuri și ateliere de informatică. Iubește folclorul, dar portofoliul lui artistic reunește stiluri versatile. Încă de la 4 ani și jumătate a fost parte din corul Allegretto.

Cum au fost ultimele 3 luni pentru tine?

Am trecut cu bine peste faptul că am stat în casă în această perioadă. Părinții mei au fost alături de mine mereu, fratele meu la fel și asta ne-a unit și mai mult.

Am cântat, în această perioadă, m-am odihnit mult, am înregistrat filmulețe pentru școală, cursuri la palat, pentru copiii din Turcia, de ziua lor. M-am jucat mai mult cu fratele meu, m-am uitat la filme. Mi-am dat seama că nu mă pot plictisi niciodată acasă!

Cum te-ai descurcat cu educația la distanță?

Sincer, chiar îmi place! Eram atât de fericit când am intrat în direct, prima dată, cu toți colegii mei! Am făcut și fac în continuare, în fiecare zi cursuri online aproape cu toți profesorii. Fac față, dar lipsește, totuși, atmosfera din clasă, discuțiile, jocurile din pauze. 

Ce ți-a lipsit cel mai mult în această perioadă?

Mi-a lipsit alergatul prin parc, să merg cu bicicleta în voie, cu penny boardul, să joc tenis, cum ziceam… agitația de la școală, discuțiile  cu colegii,  cu profesorii, cursurile de la Palatul Copiilor

Mai pe scurt: libertatea de mișcare!

Un gând pentru viitor. 

Sper ca pe viitor oamenii să prețuiască cu adevărat ceea ce primesc și ceea ce au la un moment dat!

Cum ai vrea să arate România când vei fi mare?

Să fie curat, cu clădiri interesante, cu oameni respectuoși, plini de căldură și iubire!

JULIA MARCAN 

11 ani, elevă la Școala Generală nr. 98 

Pasionată de actorie, muzică, lectură și călătorii, Julia a jucat în peste 50 de reclame, seriale și lung-metraje și își dorește să devină actriță. Este implicată în mai multe proiecte mari, cum ar fi Guvernul Copiilor, și a jucat în serialul ”Sacrificiul”, precum și în ”5GANG: Un Altfel De Crăciun”.

Cum au fost ultimele trei luni pentru tine?

Ultimele luni au fost o încercare grea pentru toată lumea. În prima lună recunosc că a fost  bine, am reușit să mă odihnesc, deoarece eram foarte obosită. Ultimul an, m-am împărțit între filmări și școală, plus activitățile pe care le am la PNC. După această lună de odihnă, a început să îmi lipsească viața mea de dinaintea pandemiei. Îmi este foarte dor de colegi, de filmări și de tot ce făceam înainte.

Cum te-ai descurcat cu educația la distanță?

Am luat-o ca pe o provocare. Contextul pandemiei ne-a arătat încă o dată importanța tehnologiei în ceea ce privește relațiile între oameni și nu numai. La mine a funcționat destul de bine, dar prefer varianta de lucru în echipă, mi-a lipsit conexiunea cu oamenii.

Ce ți-a lipsit cel mai mult în această perioadă?

Mi-au lipsit oamenii. Eram în permanență înconjurată de oameni și dintr-o dată am rămas doar cu ai mei. Pe de altă parte, a fost o bună ocazie de a sta împreună cu familia mea, asta ne lipsea înainte. Petreceam destul de puțin timp împreună, eu fiind mai mereu plecată.

Ce vrei să te faci când te faci mare?

Cu siguranță voi merge mai departe cu actoria și, în paralel, voi face și muzică.

Un gând pentru viitor. Cum ai vrea să arate România când vei fi mare?

Eu îmi iubesc țara si îmi place tare orașul în care trăiesc, dar sunt alte lucruri care mi-aș dori sa se schimbe în tara mea. Poluarea și educația sunt subiectele care mă interesează și mă îngrijorează în același timp. Acum, voi vorbi în calitate de Ministru al Creativității din Government of Children deoarece creativitatea este la fel de importantă ca scrisul și cititul.

Ce ne ajută să fim mai creativi?

Pe mine una, m-a ajutat cititul. Cititul este foarte important. Cititul înseamnă ordine, sens, creativitate, fiecare carte te învață să trăiești. Teatrul m-a învățat să fiu creativă. Teatrul este o formă de educație, înveți despre motivație, încredere, concentrare, despre cum să privești viata ta pe măsură de te descoperi. Teatrul aduce oamenii împreună, atât în sala de spectacole, cât și între noi actorii. Poarta către o nouă lume, așa am descoperit eu actoria.

Trebuie să avem viziune, să fim creativi, să avem dreptul să avem o pasiune, să putem învața despre ce ne place și către ce avem înclinație, ceva la care chiar avem talent și ne atrage.

Și sa fim buni și răbdători unii cu ceilalți, atât mi-aș mai dori.

VLAD TEODOR CHIRIȚESCU

12 ani, elev în clasa a V-a la Școala Gimnazială nr. 200 

Pasionat de matematică, informatică, fizică și chimie, științe exacte în general, Vlad a avut, de mic, un mod foarte pragmatic de a privi lucrurile, punând tot timpul sub semnul întrebării explicațiile primite. Participă de mai mulți ani la cursuri de programare și crede că viitorul va fi  foarte tehnologic și că vom fi asistați de inteligenta artificială în mai toate domeniile de activitate, chiar și în artă. Conform declarațiilor lui din Government of Children, mai crede că viitoarea monedă va fi TIMPUL, astfel oamenii vor tranzacționa cu monede-timp, banii fizici și virtuali urmând să țină de domeniul trecutului. Anul trecut, a câștigat un concurs organizat de ROSA (Agenția Spațială Română) cu multiple proiecte (suflanta aerodinamică în varianta LEGO, o aplicație tip quizz cu întrebări din domeniul aerospațial), iar anul acesta este înscris la concursul „Climate Detectives” organizat de ESA (Agenția Spațială Europeană), scrie tot felul de aplicații în Scratch, participă la olimpiadă de matematică și informatică și încearcă să se reîmprietenească cu cititul, pe care deseori îl amână pentru a se ocupa de științe exacte.

Cum au fost ultimele trei luni pentru tine?

Ultimele trei luni au fost pline de provocări: și cu lucruri bune, și cu lucruri rele. A fost dificil să stau doar în casă și să nu ies afară să mă întâlnesc cu bunicii și cu prietenii, dar pe de altă parte m-am bucurat că am putut petrece mai mult timp cu părinții mei care au lucrat de acasă. A fost ca un fel de vacanță, concediu, doar că nu am plecat de acasă.

Cum te-ai descurcat cu educația la distanță?

Eu sunt pasionat de programare, informatică, așa că pentru mine a fost ușor să particip la cursurile online indiferent de platforma pe care se țineau. Dacă partea tehnică a fost simplă, nu la fel cu organizarea mea … a fost nevoie să găsesc timp atât pentru școală, cât și pentru pasiunile mele. Noroc că m-a mai ajutat mama să nu ratez niciun curs de la școală :)

Ce ți-a lipsit cel mai mult în această perioadă?

Cel mai mult mi-au lipsit bunicii mei, verișorul meu, Carol, și prietenul meu, Radu.

Ce vrei să te faci când te faci mare?

Aș vrea să fiu om de știință, cercetător și ministrul inovației să pot schimba multe lucruri la noi în țară.

Un gând pentru viitor. Cum ai vrea să arate România când vei fi mare?

Dacă aș avea puterea să schimb ceva, aș schimba mai multe lucruri. Eu am o listă:

În primul rând, aș schimba sistemul educațional creând un sistem care să încurajeze învățarea centrată pe pasiuni, astfel încât copiii să fie încurajați să afle de devreme ce îi pasionează și ce ar vrea să studieze pe viitor, aș introduce mai multă învățare experimentală, cu multe experimente practice, cu multe filme documentare, cu ore ținute în aer liber sau muzee de specialitate deoarece cred că ne lipsește mult acest lucru și noi, copiii, învățăm totuși făcând practic lucrurile.

În al doilea rând, aș crea drumuri/ autostrăzi, astfel încât să poți ajunge foarte repede în cele mai îndepărtate locuri ale țării. Lucrul acesta ar ajuta multe domenii să se dezvolte, avem drumuri foarte bune, avem turism mult, avem multă activitate comercială etc.

În al treilea rând, aș regândi sistemul de sănătate creând mai multe spitale, mai bine dotate cu tehnologie nouă iar doctorii să fie mai aproape sufletește de pacienți (face parte din vindecare).

Ce nu-mi place să fac? Nu-mi place să citesc cărțile recomandate la școală, dar citesc ”Fizica Povestită” a d-lui Cristian Presură.

MARTHA BUIA

12 ani, elevă la Home Life Academy 

Este atât de pasionată de gătit încât testează săptămânal rețete și pregătește o serie de ateliere de gătit pentru copii, este prietenă a minților diverse și ajută ca voluntar asociația Help Autism, călătorește și citește proporțional cu cât trăiește. Îi place să călătorească, să citească și să vorbească. Este parte din Government of Children încă din 2017 și a propus numeroase inițiative pentru îngrijirea mediului, revitalizarea sistemului educațional.

Cum au fost ultimele trei luni pentru tine? 

Foarte bune, mai ales pentru că am petrecut mult timp cu câinele meu, parcurile și câmpurile au fost mult mai libere. Carantina nu prea mi-a afectat viața deoarece niciodată nu prea am fost activă afară. M-am concentrat pe școală, amenajarea locuinței noi, conectarea cu tatăl meu, gătit, citit și noul meu prieten canin, Foltoș.

Cum te-ai descurcat cu educația la distanță?

Eu fac Homeschooling de un an și jumătate așa că în afară de activitățile extracurriculare care s-au mutat online, nu s-a schimbat nimic. Am continuat să fac școala online și am învățat lucruri noi – am descoperit poezia, am învățat să fac tiramisu, pască și sarmale, să fac un site și altele care nu îmi vin acum în minte. Mereu mi-e poftă să învăț ceva nou, dar sunt și o mare gurmandă.

Ce ți-a lipsit cel mai mult în această perioadă?

IKEA

Ce vrei să te faci când te faci mare?

Este devreme pentru a decide, dar înclin spre veterinar sau avocat. Anul trecut voiam să mă fac actriță. Deci și acest răspuns e valabil până la următoarea întrebare. 

Un gând pentru viitor. 

Nu prea înțeleg această întrebare așa că nu voi raspunde pentru că probabil aș spune ceva care nu are niciun sens. Eu mă gândesc acum la prezent.

Cum ai vrea să arate România când vei fi mare?

Nu voi locui în România când voi fi mare. Mi-ar plăcea ca toată lumea să fie (mai) apropiată de natură, pentru ca asta să se întâmple trebuie să ne pese mai mult și să contribuim la un echilibru între nevoile, de fapt mofturile, oamenilor, și ale naturii.

IOANA DUMITRESCU

10 ani, elevă la Școala Gimnazială nr. 79 

Cu o energie constructivă și molipsitoare, Ioana este pasionată de cultură, artă și de natură în egală măsură. În Government of Children a îmbrățișat rolul unui lider vizionar care militează pentru păstrarea mediului și pentru crearea unor orașe mult mai prietenoase cu natura.

Cum au fost ultimele trei luni pentru tine?

Ultimele trei luni au fost pentru mine “tari “, pentru că, împreună cu prietenii mei, am planificat un film pe care abia aștept să-l filmăm și să-l montăm. Am repetat împreună replicile pe Zoom pentru a le învăța. Însă au fost și plictisitoare fiindcă nu m-am văzut cu colegii mei.

Cum te-ai descurcat cu educația la distanță?

M-am descurcat bine, zic eu. E interesant noul mod de învățare, dar și complicat, mai ales pentru copiii care nu au dispozitive pentru școala online.

Ce ți-a lipsit cel mai mult în această perioadă?

Cel mai mult mi-au lipsit colegii și prietenii mei. Chiar vreau să se termine această perioadă să mă întâlnesc cu ei.

Ce vrei să te faci când te faci mare?

Când o sa fiu mare vreau să devin actriță, dar mi-ar plăcea să încep cariera de actorie încă de acum.

Un gând pentru viitor. Cum ai vrea să arate orașul tău când vei fi mare?

În orașul în care o să trăiesc când voi fi mare aș vrea să nu fie poluare, să fie curățenie pe străzi, să fie multă verdeață, cu copaci pe alei, cu parcuri unde poți face un picnic și în mall-uri să se păstreze curățenia ca să ne apărăm de boli precum COVID 19.