Biz Italia: Cum va arăta economia în 2022?

Biz Italia: Cum va arăta economia în 2022?

Pandemia a schimbat comportamentul în economie: și al populației, care s-a obișnuit cu restricțiile și este mai optimistă decât era înainte de Covid, și al companiilor, ale căror planuri sunt afectate de așa-numitul efect de bici. Ce urmează în 2022, explică Dan Bucșa, Economist Șef CEE Unicredit România.

Dacă ne referim la economia României și regiunea EE, care sunt concluziile economice ale ultimilor doi ani: ce s-a schimbat esențial în mersul indicatorilor și dacă tabloul actual este total diferit (și în ce puncte) față de perioada anterioară anului 2020?

Pandemia a schimbat comportamentul populației și companiilor din EE. După impunerea primei carantine în Europa, consumatorii au fost mai circumspecți, au cheltuit mai puțin și au economisit mai mult în 2020 și prima parte a lui 2021 în aproape toate țările EE. Spre finalul anului 2021, populația a început să cheltuie mai mult și noi credem că economiile suplimentare acumulate în 2020-21 vor fi epuizate în 2022.

În toate țările regiunii, populația s-a obișnuit cu restricțiile aduse de pandemie și este mai optimistă decât era înainte de COVID când vine vorba de veniturile viitoare, de economii și de cheltuieli de mare valoare (în special achiziția de locuințe).

Companiile se tem în continuare de incertitudine. Planurile le sunt afectate de așa-numitele efecte de bici care resimțite în lanțurile de producție (variații mari ale cantităților de materii prime și subansamble primite de la furnizori, care duc la fluctuații ale producției și chiar la oprirea activității, în ciuda cererii puternice).

Chiar dacă nesiguranța a scăzut treptat în 2021, ea rămâne mult mai ridicată decât înainte de COVID, în special în serviciile care presupun contact fizic (turism, transport, restaurante, evenimente culturale). În industrie, noi sperăm că efectele de bici se vor atenua treptat începând cu a doua jumătate a lui 2022 și vor dispărea în 2023.

Care sunt principalele tendințe economice desprinse în ultimii doi ani, atât în economia națională, cât și în cea din EE, care se vor menține pe termen scurt și mediu si ce schimbări semnificative în economie aduc acestea?

Cred că toată lumea menționează telemunca, cu efectele ei (cerere mai mare de mobilă, echipamente electronice, electrocasnice și mâncare livrată acasă; vizite mai rare la restaurant și la cinema). Telemunca va rămâne și, cred eu, procentul zilelor muncite de-acasă va crește. Ieșirea din pandemie a creat o penurie de muncitori care va persista. Asta înseamnă salarii mai mari și perioade mai scurte petrecute într-un loc de muncă (în special de tineri).

Firmele au nevoie de timp pentru a se adapta acestor condiții și, ca urmare, activitatea lor își revine mai ușor decât ar putea-o face dacă ar avea suficienți angajați. În serviciile care pot fi prestate la distanță, angajatorii locali se luptă direct cu competitori străini care sunt dispuși să plătească salarii mai mari. Din acest motiv, salariile din IT și servicii suport vor continua să crească mai repede decât media pe economie, după părerea mea. La polul opus sunt salariile în sectoare concurate de servicii online (de exemplu comerț cu amănuntul și servicii financiare).

Pandemia a creat o cerere suplimentară de locuințe de calitate din partea clasei de mijloc urbane. Ca urmare, eu nu văd o reducere a prețurilor locuințelor, asta și pentru că economiile suplimentare făcute de populație au puține destinații potențiale (piața bursieră are dimensiuni reduse, educația financiară e încă insuficientă etc).  

Pandemia a dus la creșterea prețurilor materiilor prime. Chiar dacă ele se vor reduce, nu cred că vor reveni la nivelurile de dinainte de COVID. Pentru firme, asta se traduce în costuri mai mari și în mai mai multă incertitudine când vine vorba de furnizori. Din acest motiv, firmele ar trebui să se asigure că au suficiente lichidități la dispoziție, dar și stocuri suficiente de materii prime pentru a asigura continuitatea producției. În special firmele din sectoarele intensive energetic (agricultură și produse alimentare, produse chimice, îngrășăminte, produse metalice, de sticlărie etc) ar trebui să ia în calcul acoperirea riscurilor de creștere a prețurilor materiilor prime (în special petrol și gaze naturale). Costul plătit e incomparabil mai mic decât riscul de a opri activitate (temporar sau definitiv) din cauza fluctuațiilor de preț.

Pentru România, cum vor evolua în acest an principalii indicatori macro și care sunt explicațiile pentru această evoluție? În ce domenii vedeți zone de creștere/evoluție, unde anumne de stagnare/de atenție?

În 2022, creșterea economică va încetini, probabil, spre 3%. Noi vedem două jumătăți de an diferite: prima dominată de consum (pe măsură ce populația cheltuiește economiile acumulate din prudență în timpul pandemiei), a doua în care, sperăm noi, lanțurile de producție vor începe să funcționeze mai bine, fără opriri dese și cu mai multă predictibilitate. De asemenea, sperăm că virusul SARS-Cov2 va deveni treptat endemic și nu va mai necesita restricții importante care să afecteze activitatea economică și viețile oamenilor.

Inflația ar putea atinge un vârf de peste 8% în primăvară. Vârful va fi mai jos dacă parlamentul decide să limiteze mai multe prețuri și/sau să taie TVA pentru anumite mărfuri. Noi credem că inflația va fi în jur de 5-6% la sfârșitul anului, prețurile alimentelor contribuind mai mult decât cele ale energiei și combustibillilor.

BNR ar putea mări dobânda de politică monetară până la 3%, ceea ce va duce la scumpirea moderată a creditelor, dar mai puțin decât în Cehia, Polonia sau Rusia.

Cursul EUR-RON s-ar putea muta într-un nou interval, 5.00-5.10, dar va rămâne mult mai puțin volatil decât în restul regiunii. La acest nivel, leul e prea puternic și afectează, din păcate, competitivitatea exportatorilor din România, în special a celor cu valoare adăugată mică.

Dacă și cum s-au schimbat modelele de analiză a evoluției indicatorilor, având în vedere că pandemia a impus o nouă realitate: restricții de mobilitate, creșterea comerțului online, munca la distanță, expansiunea și adoptarea rapidă a soluțiilor inovative în toate domeniile de activitate, tehnologizare, digitalizare.

Modelele obișnuite nu sunt calibrate pentru a prezice evenimente cum e pandemia actuală. A crescut foarte mult incertitudinea și nevoia de a ajusta prognozele cu informația conexă: efectul carantinelor repetate și al încetării lor, schimbarea temporară a tendințelor în consum, circumspecția companiilor în a investi și, nu în ultimul rând, impactul politicului prin pachetele anticriză, dar și prin incertitudinea politică din 2021.

Tendințele pe termen lung, cum sunt digitalizarea sau trecerea la energie verde pot avea efecte contrare, atât pozitive (creșterea salariilor în servicii, investiții în energie solară și eoliană, reducerea poluării) cât și negative (închiderea birourilor fizice și a termocentralelor, pierderea locurilor de muncă de către muncitorii cu puține calificări, fluctuații mari ale prețurilor energiei).

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 360 (21 februarie – 14 martie 2022). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.

Biz Italia este un proiect #UniCreditExperience. Partenerii #BizItalia sunt UniCredit Bank, Nespresso, SivieroMaria, Enel, Peroni Nastro Azzurro, Natuzzi, IsopanEstRomania