Cum se resimt efectele secetei pe burse și de ce producția de porumb din România va fi aproape înjumătățită în acest an

Efectele secetei extreme din acest an asupra producției agricole europene nu se lasă așteptate nici în ceea ce privește evoluția burselor globale.

Pe termen lung, fenomenele anului acesta ar trebui să trezească conștiința unei necesități majore de investiții în sisteme de reziliență climatică, se arată într-o analiză a casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.

Zonele evacuate și peste 27.000 ha de vegetație arse de la începutul anului în Franța, 30.000 ha în Portugalia, incendiile și seceta din Italia și Grecia, temperaturi record, la niveluri „africane” șocante pentru britanicii care ar folosi, în ciuda prețului energiei, aerul condiționat, dacă l-ar avea instalat, toate atrag atenția asupra unor desfășurări neobișnuite ale tiparelor de vreme.

Seceta se simte mai puternic, pentru că deficitul de apă nu este rezultatul unui singur an neobișnuit de uscat, ci al unei serii anuale de precipitații sub medie. Apa a devenit, din această perspectivă, cea mai valoroasă resursă a regiunii.

Program de 1,5 mld. euro pentru irigații

În România, Ministerul Agriculturii a anunțat un program de 1,5 miliarde de euro pentru extinderea suprafețelor irigate până în 2027, dar oricum nivelul actual al suprafețelor irigate este, însă, cu mult sub cel din 1990.

Există, de asemenea, dezbateri referitoare la modul de irigare, varianta canalelor largi și deschise fiind expusă riscurilor, mai ales atunci când volumele de apă disponibile sunt mai reduse.

Situația producției agricole din România și din lume în 2022

România a fost pe locul 1 în Europa la exporturile de porumb în sezonul trecut, cu 4,3 milioane de tone. Anul acesta ar putea fi însă introduse restricții pentru export, urmând a fi oferite internațional anumite cantități doar după acoperirea nevoilor interne, potrivit ministrului Agriculturii.

Situația este complicată având în vedere atât cererea mai mare la nivel global, unde se caută înlocuitori pentru grânele neexportate din Ucraina, cât și seceta care afectează producția în mai multe regiuni.

Producția locală, estimată inițial la aproximativ 14 milioane de tone, ar putea fi, potrivit unor estimări mai recente, de 8 milioane de tone. În România, recoltarea în unele zone a început mai devreme decât ar fi fost normal, pentru a evita unele pierderi cauzate de secetă.

În Franța, lângă Toulouse, recoltarea grâului dur cu două săptămâni mai devreme a dus la scăderi de 30% a randamentului la hectar.

La nivel local, producția la hectar la grâu e estimată (conform Comisiei Europene) să scadă cu 5,7% față de media pe 5 ani, iar volumul total să ajungă la 9,3 milioane de tone, față de 10,4 milioane de tone anul trecut.

La floarea-soarelui, România a fost pe locul 2 la exporturi în sezonul trecut. Cererea internațională este mare, având în vedere importanța producției din Ucraina, cu aproximativ 20% din producția mondială de semințe și ulei de floarea-soarelui, și peste o treime din exporturile globale.

În România, randamentul pentru floarea-soarelui ar urma să crească la 2,69 tone/ha, cu 3,2% peste media ultimilor 5 ani (conform estimărilor Comisiei Europene). Totuși, și această categorie intră în vizorul restricțiilor la export până când e acoperită cererea internă.

Explozia prețurilor la cereale

Prețul grânelor a cunoscut o creștere explozivă în primele luni ale anului, pe fondul izbucnirii conflictului din Ucraina, a întreruperii alimentării piețelor globale cu cereale din regiune, și a temerii că situația va fi de durată. 

Porumbul pe scadența cea mai apropiată la bursa din Paris a ajuns la 383 euro/tonă pe 17 mai, de la 239 euro/tonă pe 21 februarie. Grâul a urcat de la 243 eiro/tonă pe 21 februarie, la 436 euro/tonă pe 17 mai.

Între vârful din mai și valoarea de dinainte de intrarea trupelor ruse în Ucraina, porumbul a crescut cu 60,3% iar grâul cu 79,4%.

De atunci piețele au prins mai multă încredere, trecând cotațiile pe trend descendent, atât pe seama unor livrări parțiale a grânelor ucrainiene, cât și a speranțelor pentru producții mai mari în SUA și Canada. Sezonul care se încheie anul acesta a fost afectat de secetă, mai ales în Canada, unde exporturile de grâu au scăzut cu 40%.

Grâul a ajuns pe 20 iulie la 327,25 euro per tonă, iar porumbul la 313,25 euro per tonă, cu scadența decembrie respectiv noiembrie.

Potrivit USDA (Ministerul Agriculturii din SUA), producția de grâu a Canadei ar trebui să crească cu 60% (de la un nivel scăzut) în sezonul 22/23 până la 34 milioane de tone, asigurând o stabilizare a pieței, mai ales în destinațiile sale de export din America Latină și statele din Caraibe, în timp ce producția din SUA ar urma, de asemenea, să crească.

Pentru sezonul următor, la porumb, creșterile masive de export al producției din Brazilia (12 mil. tone) nu ar urma, potrivit estimărilor agenției americane, să acopere declinul din Ucraina (15 mil. tone) și UE (0,9 mil. tone) ducând, în total, la exporturi mai reduse cu 6,8 mil. tone.

La grâu, din 8,8 mil. tone pierdute la export de Ucraina, 6,5 ar fi acoperite de un surplus al exporturilor dinspre UE.

Piața europeană pare a fi atins un echilibru pe termen scurt la prețul porumbului, în timp ce grâul se află, încă, în tendință descendentă.

„Pe seama datelor actuale, și cu evaluarea riscurilor induse de vreme în perioada următoare arată că perioada de vară târzie/început de toamnă ar putea reactiva presiuni ascendente, în special pentru porumb, care se află la peste 16% distanță de minimele atinse în prima săptămână din iulie, în timp ce grâul a revenit cu doar 3% din minimele perioadei similare.”

Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România

Pe termen lung, fenomenele anului acesta ar trebui să trezească conștiința unei necesități majore de investiții în sisteme de reziliență climatică, potrivit analizei citate.

Foto 50564907 / Agriculture Drought © 29october | Dreamstime.com